Furturile din păduri – 6 miliarde de dolari. Mafia lemnului.

Youtube-datorita defrisarilor, padurile din Carpati vor disparea in urmatorii zeci de ani.

www.zf.ro/media-advertising/romania-te-iubesc-astazi-la-ora-18-00-la-pro-tv-despre-cum-sunt-jefuite-padurile Vlahita, judetul Harghita. Peste 3.400 de hectare de padure sunt neadministrate. Urmarea unei legislatii prost gandite. Duminica seara, la Romania, te iubesc, urmariti o ancheta despre cata padure mai avem, cat se taie si cine sunt vinovatii. Intre 300.000 si 500.000 de hectare, nimeni nu stie exact cate sunt neadministrate. Acolo, in mare parte, padurea nu mai exista. Pentru ca ne-a condus prin padurile Vlahitei, Lorint Emeric a fost pedepsit. Hotii i-au facut praf geamurile la casa. Tot astazi, la Romania, te iubesc, urmariti si povestea padurilor din Bilbor. Acum trei ani, o campanie a Stirilor ProTv a aratat dezastrul din padure dar si incompetenta autoritatilor locale. Acum, dupa trei ani ne-am intors in Bilbor.

www.vreaudreptate.ro/arhiva-mafiei/jaf-ca-n-codru-in-pduri-6-miliarde-de-dolari.html Furturile din păduri din ultimii opt ani sunt estimate de unii specialişti la 6 miliarde de dolari. Deputatul UDMR Garda Dezso luptă cu mafia forestieră, din 1997. Cine îl vede pentru prima oară pe domnul Garda este derutat: un maghiar bonom, de vreo 55 de ani, pasionat de istorie – domeniu în care poartă titlul de profesor – doctor şi a publicat sute de lucrări. Cu vorba sa domoală, domnul Garda nu are deloc alura unui luptător contra „mafiei”. Şi totuşi, de opt ani, doctorul maghiar în istorie încearcă toate armele parlamentare – declaraţii politice şi interpelări, mergând până la a monitoriza actul de justiţie – încercând să stopeze deşertizarea ţării. Din păcate, până în prezent, în pofida enormelor prejudicii constatate în păduri, nu există nici un caz în care vinovatul să fi fost condamnat. Dosare, da!, sunt întocmite expertize peste expertize, cercetaţi penal, trimişi în judecată – da!, toate astea există. Dar, nici un condamnat. În prezent, deputatul este îngrijorat că restructurările în autoritatea de control vor face imposibilă supravegherea activităţilor criminale ale „mafiei lemnului„, ba, chiar, ca aceia dintre controlorii care au rămas oneşti vor deveni „oile negre” ale Ministerului Agriculturii. Motiv pentru care deputatul UDMR i-a adresat o scrisoare deschisă ministrului agriculturii Gheorghe Flutur, pe care o reproducem în pagină…

„Mafia lemnului” este pe cale să înregistreze un succes crucial: după cum afirmă deputatul UDMR, Garda Dezso, Ministerul Agriculturii pregăteşte o ordonanţă de urgenţă ca să-şi subordoneze Garda Naţională de Mediu, astfel că acelaşi organism se va controla pe sine. Deputatul susţine că actul de control devenise eficient în ultimul an, după ce, în vara anului 2003, luase fiinţă Garda Naţională de Mediu, cu statut de exterioritate faţă de Ministerul Agriculturii, fiind subordonată autorităţii naţionale de control.

„Până atunci”, povesteşte Garda Dezso, „controlul pădurilor se află sub influenţa mafiei lemnului, ajungând să controleze altceva decât subiectul prejudiciului”. Deputatul susţine că aşa s-a petrecut în anul 2001, în cazul controlului realizat de inspectorul Mircea Vasile la Ocolul Silvic Gheorghieni, unde avuseseră loc masive defrişări ilegale. „Dar acesta nu este decât unul din sutele de exemple pe care le pot da”, susţine deputatul. Garda Dezso afirmă că doborâturile de vânt din 1995 şi 1998 au fost „umflate” artificial şi că sub acest pretext au avut loc defrişări salbatice. Domnul Garda afirmă că hoţii mai folosesc şi pretextul „tăierilor de igienă”, sub care jefuiesc fără teamă. Deputatul UDMR consideră că „mafia lemnului” a fost susţinută de vârful piramidei: „Tomescu, fostul ministru al mediului şi pădurilor şi Ciuca şi Dumitru – foştii directori Romsilva – constituie aşa – numita promoţie de aur care i-a susţinut pe cei care au prejudiciat fondul forestier din Harghita”, afirmă Garda Dezso.

Deputatul spune că „promoţia de aur” este cea care a promovat – o la conducerea Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc pe Laczko Terezia, cea care în prezent se află în cercetare penală. Deputatul zice că „promoţia de aur” l-a susţinut la conducerea Ocolului Silvic Gheorghieni pe Melles Elod, cel care acum este trimis în judecată. „O suprafaţă de 493 de hectare a fost defrişată la Lazarea – UP7 Remetea, între august 2003 şi sfârşitul anului 2004”, afirmă Garda Deszo. De altfel, deputatul susţine că în comuna Remetea a fost defrişat toată pădurea, ca mare parte din pădurea din comuna Ditrau a fost jefuită, că tot aşa şi la Lacul Roşu.

Deputatul Garda spune că fără o autoritate de control independentă de Ministerul Agriculturii, jaful pădurilor va fi scăpat din nou de sub supraveghere. De altfel, după cum observă şi domnia sa, să pui lupul cioban la stână este nefiresc…

www.lumeasatului.ro/marele-jaf-asupra-padurilor-cu-sprijinul-justitiei Jaful din păduri, generat de tăierile ilegale, începe să pălească în faţa retrocedărilor ilegale, susţinute – inexplicabil – chiar de Justiţia românească. Vorbim de aproape o jumătate de milion de hectare revendicate de diferite persoane fizice sau organizaţii, fără a se dovedi în vreun fel dreptul de proprietate.

Lupta este inegală  În faţa avalanşei de cereri, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva se luptă cu pieptul gol pentru a apăra proprietatea statului. În sute de procese se pierd sute de mii de euro, pentru că instanţele sprijină marea prăduială, prin acceptarea cererilor pe bandă rulantă, fără discernământ, fără a studia dosarele în cauză sau, poate, „împinse de la spate“ de stimulente venite din parte solicitanţilor.

„În ultimul timp, ne confruntăm cu o agresiune nemaiîntâlnită asupra fondului forestier. Sunt vânate suprafeţe de zeci de mii de hectare, care nu au fost şi nu au putut fi retrocedate de către comisiile locale, judeţene pe cale legală. În aceste condiţii, au apărut tot felul de samsari care s-au organizat, care fac presiuni asupra instanţelor de judecată. Aceşti indivizi au cumpărat drepturi litigioase de la cine ştie ce nepoţi, rude, despre care mă întreb dacă sunt sau nu moştenitori. Pentru că, dacă erau moşte­nitori legali, puteau obţine titlul de proprietate, prin comisiile locale“, a declarat Valerian Solovăstru, directo­rul general al Romsilva, pentru Lumea Satului. Conform documentelor care ne-au fost puse la dispoziţie, rezultă că solicitările ilegale însumează peste 469.676 ha! Dar avalanşa cererilor de retrocedare continuă.

Abuzuri care aşteaptă certificarea Caraş-Severin – La Judecătoria Caransebeş s-a depus o cerere de retrocedare pentru o suprafaţă de 745 ha. Arad – 5.119 ha au fost puse în posesie, cu toate că aşa-zisul proprietar nu a demonstrat că avea drept de proprietate.

Familia Sturza iese din arenă Argeş – La Judecătoria Câmpulung Muscel sunt depuse cereri de retrocedare pentru o suprafaţă de 3.500 ha, iar solicitanţii nu au acte legale care să ateste dreptul de proprietate. Bacău – Un dosar aflat pe rol la Judecătoria Sf. Gheorghe, prin care Elie Vlad Sturdza cere 32.000 ha şi are toate şansele de a le primi. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care Direcţiei Silvice Bacău i s-a respins de către instanţă calitatea procesuală. Ca urmare, nu mai este parte în proces (!). Bihor – Episcopia greco-catolică cere 639 ha din pădurea statului, fără a avea dovezi ale dreptului său de proprietate. Botoşani – La Judecătoria Dorohoi, Liceul teoretic „Anastasie Başotă“ cere 1.808 ha, fără a putea face dovada dreptului său de proprietate, iar DS Botoşani i s-a respins calitatea procesuală.

În acelaşi judeţ, Fundaţia Epitropia Spitalului „Sfântul Spiridon“ cere 1.204 ha, fără acte de proprietate. Braşov – Fără a dovedi dreptul de proprietate, municipiul Codlea cere spre retrocedare 1.762 ha, iar comunele Dumbrăviţa – 259 ha, Hărşeni – 134 ha, Buneşti – 421 ha şi Racoş – 215 ha. Buzău – Năstase Teodor, urmaşul pretins al Buzeştilor, şi firma SC Expres Invest SRL solicită 62.757 ha. Cu toate că pretendenţii pot dovedi cu acte doar 4 ha de pădure, Judecătoria Pătârlagele le-a dat câştig de cauză, iar DS Buzău nu a fost parte în proces.

Obştenii de ieri şi de astăzi La aceeaşi Judecătorie Pătârlagele, Obştea Moşnenilor Sarchiojdeni cere 4.522 ha, având avizul comisiei locale, deşi DS Buzău consideră că avizul este nelegal acordat. Tot în Buzău, Obştea Moşnenilor Pâslăreasca a cerut şi a obţinut într-o primă fază 1.361 ha, chiar dacă nu şi-a dovedit dreptul de proprietate decât pentru 400 ha. Obştea Moşnenilor Valea Nehoiului pretinde 3.703 ha, fără a fi legal constituită. Cu toate că nu şi-a dovedit dreptul de proprietate, Obştea Moşnenilor Buzoieni cere în mai multe procese alte 2.199 ha, iar cererile au fost validate în mare parte de comisia judeţeană. Caraş-Severin – Comunitatea de avere a fostului Regiment Confinari nr. 13 cere 54.534 ha de pădure. Această organizaţie nu este succesoarea în drepturi a fostei forme asociative.

Covasna – Comuna Zagon cere 3.455 ha, Roy Chowdhury Katalin vrea alte 3.865 ha, Zsuffa Levente 450 ha, iar Apor Peter 1.670 ha. Sunt patru cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra pădurii, fără a se dovedi în vreun fel dreptul de proprietate. Dâmboviţa – Un cetăţean cere 1.178 ha de pădure în numele Obştii Văsească Velinaşi, fără a avea calitatea legală de reprezentare. La Judecătoria Pucioasa, cineva cere Muntele Bătrâna cu 700 ha de pădure, fără a face vreo dovadă a dreptului de proprietate. În aceeaşi manieră, se vor împroprietări, fără a dovedi că au acest drept, Teodorescu Mihai cu 750 ha, precum şi Cazan Elena şi Stoica Radu, care vor 524 ha. Galaţi – Fără a-şi dovedi dreptul de proprietate, Vasiliu Constantin Bolnavu vrea şi el 1.405 ha de pădure.

Giurgiu – Judecătoria Sibiu a dispus punerea în posesie a unei familii, Neniţescu, cu 1.522 ha, pădure care nu există. DS Giurgiu a fost obligată de instanţă să pună la dispoziţia solicitanţilor suprafaţa câştigată în proces. Toate retrocedările care au avut loc în acest judeţ s-au făcut după acelaşi tipar. Cu toate că nu a deţinut suprafeţele de păduri cerute şi câştigate în instanţă, la Judecătoria Bolintin sau la Judecătoria Giurgiu, DS Giurgiu a fost obligată să pună la dispoziţie suprafeţele de pădure în chestiune. Astfel, Dan Bolomei şi Măria Râmniceanu au câştigat 272 ha, Dan Bolomei – 1.119 ha, Măria Crissoveloni – 123 ha şi Radu Drăgan – 127 ha. Maramureş – La Judecătoria Aleşd, Composesoratul Borşa cere 17.000 ha, cu toate că şi-a dovedit calitatea de proprietar doar pentru 6.222 ha. Lipsit de dovezi, Pascu Mircea cere 4.322 ha pădure, la Judecătoria Baia Mare.
Mehedinţi – Elisaveta Varlam cere prin proces, la Judecătoria Vânju Mare, 1.531 ha, iar în alt proces mai vrea 812 ha, numai că nu face dovada dreptului de proprie­tate în niciunul dintre cazuri. Pentru 1.695 ha, Dimitrie Burileanu a făcut cerere la Judecătoria Vânju Mare, chiar dacă suprafaţa respectivă a fost ipotecată în favoarea statului şi nu a mai fost răscumpărată. Geblescu Traian a fost împroprietărit cu 198 ha prin sentinţa aceleiaşi Judecătorii Vânju Mare, deşi actele sale de dovedire a calităţii de proprietar sunt pentru 198 ha păşuni şi terenuri neproductive.

Urmaşii lui Banffy ies la rampă Mureş – La Judecătoria Reghin, urmaşii lui Banffy cer 4.339 ha pădure, fără a-şi dovedi dreptul de proprietate. Pe aceeaşi suprafaţă, comuna Răstolniţa a depus şi ea cerere de punere în proprietate… Banffy mai solicită reconstituirea dreptului de proprietate, tot la Judecătoria Reghin, pentru alte 10.225 ha, fără acte.

Anunțuri

Despre Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
Acest articol a fost publicat în Green, GreenPeace și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s