O.Hurduzeu – Solutia ortodoxă la criză: restaurarea oikonomiei.

Înainte de a ne da cu părerea în materie de „economie”, ar trebui să întelegem care este, de fapt, esenta ei. În acest scop, invit cititorul să ne întoarcem la Aristotel si la distinctia pe care filozoful grec o face dintreoikonomia si khrematisike. Oikonomia se referă la „gospodărie”, la „legea casei”: oikos (casă, cămin) + nomos (lege, rînduială). În viziunea lui Aristotel, oikonomia este „stiinta sau arta (techne nota mea) producerii, distribuirii si păstrării valorilor de uz concrete ale căminului si comunitătii pe o perioadă mai îndelungată. Crematistica este arta acumulării maxime de către indivizi a valorii de schimb abstracte sub forma banilor într-un timp scurt”.

Altfel spus, oikonomia este administrarea casei si a căminului, o rînduială „naturală” întrucît satisface necesităti reale; domeniul ei este valoarea de folosintă. Crematistica se bazează pe „nenaturala” valoare de schimb, fiind arta de a produce resurse (bogătie) folosind banii în chip de metron universal. Există două forme de crematistică. Cea „bună” se subordonează oikonomiei si actionează în folosul ei; chremata (bogătie) este un mijloc si nu un scop în sine, „bogătia” denotînd lucruri cu valoare de folosintă pentru individ si chiar în sistemul de schimb. De pildă, o crematistică „naturală” este trocul în care schimbul urmăreste satisfacerea unor nevoi „naturale”, „firesti”, „primare”.

Dacă crematistica devine o „tehnică de îmbogătire” în sensul că „bogătiile si proprietatea nu mai au limite”, ea se situează în afara oeconomiei. Cea mai respingătoare formă de crematistică este camăta, tehnica de a face bani de dragul banilor. O altă formă „rea” de crematistică constă în a cumpăra ieftin si a vinde scump.

Este evident că economia de azi este mai degrabă o practică crematistică nocivă decît o oiconomie cinstită. Crematistica contemporană se manifestă prin primatul unei anti-economii menite să producă permanent nevoi artificiale. Întreaga societate, nu numai sfera economică, a devenit crematistică. Omul contemporan, sclavul fericit, nu mai trăieste într-o societate bionormată (cf. bios viată, norma, regulă) în care structurile sociale, educative si culturale se inspiră din organicitatea naturii, se conduc după regulile firii. Omul si-a uitat telos-ul său adevărat: cresterea duhovnicească, apropierea de Dumnezeu si căutarea mîntuirii în Biserica lui Hristos. Mijloacele tehnice pe care le are la dispozitie au devenit chiar scopurile vietii sale.

În viziunea aristoteliană, un lucru natural are potentialitatea de a ajunge la o deplină dezvoltare asa cum ghinda se împlineste pe sine devenind stejar – stejarul fiind telos-ul firesc al ghindei. Ce telos are însa sclavul fericit? Ce înseamnă pentru el „împlinirea de sine”? Munceste din greu în regim de sclavie voluntară pentru a-si satisface niste dorinte artificiale prin obiecte marfă si actiuni standardizate. În oikonomia antică satisfacerea nevoilor reale urmărea un telos mai înalt: participarea la viata publică a cetătii grecesti. Auto-suficienta oikos-ului asigura viata, dar nu era un scop în sine, ci pava calea spre „viată mai bună” în care omul, „animal politic”, descoperea „adevăratele bogătii” ale participării la viata cetătii grecesti. În crestinism, nu există telos mai înalt, viată mai bună decît cresterea în Hristos prin lucrarea Duhului Sfînt.

Cum să te dezvolti? Cum să mai „cresti” cînd relativismul generalizat al societătii postmoderne a distrus orice ierarhie a valorilor? Gonim după forme fără fond, ne investim energia în împlinirea unor scopuri artificiale si echivalente (dar mereu altele). Activitătile noastre crematistice sînt producătoare de insignifiantă si, drept urmare, de jinduiri nelimitate care însă nu ne implică în mod esential. Ne lăsăm condusi de logica excedentului, deriziunii si autoproliferării delirante a imaginilor, instrumentelor si practicilor artificiale.

În societatea tehnoglobalistă dezvoltarea mijloacelor tehnice a devenit un scop în sine, un surplus de dragul surplusului. Tehnologia se bazează pe logica cresterii rapide si nelimitate; ruptă de constrîngerile naturale si divine, o astfel de logică a dus la proliferarea practicilor artificiale în toate domeniile.

Azi resursele sînt exploatate pînă la completa lor epuizare; nici o resursă nu are valoare atîta timp cît nu este „prelucrată” – copiii nu au valoare pînă nu devin „fortă de muncă”; pădurile, hîrtie, case si „centre de recreere”. Transformati în „resurse umane”, oamenii stau mereu, ca orice resursă, „în rezervă”. Sînt valorificati pentru versatilitatea lor, nu contează valoarea personală: oamenii au pret atîta timp cît înlocuiesc o persoană-marfă „perimată” si pot fi rapid retrasi de pe piată cînd ei însisi devin „prea scumpi” sau „reziduuri”. Idealul crematistic de astăzi este „profit maxim cu minimă responsabilitate”. O lume entropică în care devine din ce în ce mai dificil să separi „piata liberă” de actiunile criminale, hrana „sănătoasă” de otravă, libertatea de sclavie.

Gravă mi se pare încercarea de a „vinde” crematistica contemporană drept „oiconomie” crestină. Este greu de reconciliat „interesul de sine” capitalist cu altruismul crestin. O viată economică bazată doar pe interesul de sine se îndepărtează de normele unei societăti crestine. Sfîntul Ioan Gură de Aur vede în acumularea excesivă de bunuri sursa tuturor relelor. Precum filozofii Greciei antice, Sfintii Părinti consideră „interesul de sine” sursa lăcomiei si a multor comportamente aberante. Bogătia trebuie să satisfacă nevoi reale, să fie acumulată în mod onest, să ducă la achizitionarea de lucruri utile si la fapte de caritate. Actiunile crematistice de acumulare nelimitată a bogătiei (si folosirea ei pentru procurarea de bunuri de lux) distrug pacea socială (homonia) si sînt împotriva bunelor rînduieli lăsate de Dumnezeu. Pentru Sfîntul Ierarh Grigorie teologul goana după bogătie constituie sursa războaielor, nedreptătii si sclaviei.

În lumea de astăzi restaurarea fundamentelor unei oiconomii crestine nu este o utopie, ci o necesitate vitală. Într-o lume de resurse limitate, pradă dezechilibrelor economice, autarhia promovată de Sfintii părinti este un concept valabil. „Asa cum măsura unei încăltări este piciorul, tot asa dimensiunile proprietătii sînt nevoile trupului. Dumnezeu a creat lumea spre folosinta noastră, dar noi dobîndim bunurile materiale ca să realizam starea de autarhie. Autarhia formează oameni buni pentru societate, mai ales cînd este însotită de dragoste” – scrie Clement din Alexandria în Paedagogus (2, I, 132). Acel care „se gîndeste însă doar la bani… dobîndă, credite, profit si comert murdar trădează nobletea umană si libertatea” (Ioan Gura de Aur, „Omiliile la Matei”).

În România, cînd se dezbat probleme economice, multi ortodocsi nu au nici un cuvînt de spus, se află într-o totală robie babiloniană. Pentru a-si justifica neputinta, invocă scuza că Biserica nu se preocupă de treburile materiale, nu are o doctrină economică.

Dar iată, si în domeniul economic, a venit timpul să redevenim oameni liberi întru Hristos. Restaurarea oiconomiei este o conditie a mîntuirii noastre.

Herman E. Daly, „Cuvînt înainte” la volumul What Matters? Economics for a Renewed Commonwealth de Wendell Berry (Counterpoint, Berkeley, 2010), p. X.

Antologia Economia libertătii. Renasterea României profunde (Editura Logos, 2009) este prima lucrare în limba română în care sînt redescoperite valorile oikonomiei. Cei patrusprezece autori ne invită să eliberăm economia actuală din lanturile chrematisticii, cu care, de fapt, se identifică, si să-i restaurăm sensul initial de „oikonomia”.

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
Acest articol a fost publicat în *Green Grup/Facebook*, A Treia Cale / Forta, Consumismul Decadent, Forta Ideilor, Globalism NeoLiberal, Green, Green Party, Ortodoxie, România Profundă, Viva la Revolución și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la O.Hurduzeu – Solutia ortodoxă la criză: restaurarea oikonomiei.

  1. Pingback: Diferența între economie și crematistică! | Inspire thinking, inspire creativity, inspire future!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s