Tentativă de asasinat, după un interviu în BURSA 30.04.2010
Este şocant să afli că bărbatul căruia i-ai luat un interviu a fost atacat de criminali profesionişti, după publicarea interviului în BURSA. În luna martie, am intervievat două persoane care şi-au dedicat ultimii ani, nu puţini, luptând împotriva mafiei lemnului şi a tăierilor ilegale de păduri: fostul deputat UDMR Dezideriu Garda şi Pal Emeric. Pal Emeric este unul dintre liderii comunităţii din Joseni, o localitate din judeţul Harghita (n.r. zonă cunoscută pentru tăierile ilegale de păduri) care, de-a lungul timpului, s-a luptat pentru drepturile localnicilor.
Atunci ziarul BURSA a publicat articolul „Povestea nespusă a pădurilor noastre dispărute – O rană nevindecată, în inima ţării, de 6 miliarde de dolari”, în care cei doi făceau dezvăluiri despre lupta lor, despre dificultăţile şi problemele pe care le-au întâmpinat, despre presiunile incredibile la care au fost supuşi, precum şi despre afacerile ilegale cu lemn din zonă.
După publicarea materialului, unul dintre cei doi, Pal Emeric, a fost atacat de trei criminali şi era să-şi piardă viaţa. În urma loviturilor necruţătoare, a intrat în spital, împreună cu mama sa, care s-a ales cu plămânii perforaţi de una din coastele rupte. După spitalizare şi după ce şi-a revenit din şoc, acum, Pal Emeric vorbeşte, din nou, pentru ziarul BURSA, despre cele petrecute.
Ceea ce demonstrează, tuturor, că sunt oameni, printre noi, pe care curajul nu îi părăseşte niciodată, indiferent de experienţele dramatice prin care trec… O lecţie pentru noi toţi. Întrebarea „Ce fac autorităţile să-şi protejeze cetăţenii?” rămâne fără răspuns.
Articolul de faţă încearcă să-i pună pe curajoşii luptători sub protecţia opiniei publice.
* Doi luptători împotriva mafiei lemnului – Pal Emeric şi fostul deputat Dezideriu Garda – au dezvăluit, în BURSA, presiunile la care sunt supuşi
* Mafia şi-a pus ameninţările în practică
* Pal Emeric a fost atacat în propria casă de trei criminali profesionişti
* Pal Emeric relatează
„Vineri, 23 aprilie. Urma să fie o zi specială pentru mine… O zi în care urma să fiu ales preşedinte al Composoratului din Joseni, instituţia care se ocupă cu gestiunea pădurilor administrate privat. De dimineaţă, în jurul orei 8, pregăteam micul dejun cu mama mea. Eu tăiam pâinea, iar ea spăla vasele. În timp ce noi ne pregăteam să mâncăm, privesc orologiul. Era ora 8.45.
La ora 11 urma să aibă loc şedinţa în care trebuia să fiu ales preşedinte, eu fiind înainte de aceasta preşedinte desemnat, cu sprijinul a 98% dintre membri. Bate cineva în uşa holului… Deschid…
Un individ cu structură atletică forţează intrarea şi mă loveşte în creştet. M-am prăbuşit la podea, împiedicându-mă peste un frigider mic pe care îl am în hol. Îmi curgea sânge din nas şi eram ameţit. În tirul de lovituri încasate, eu fiind o persoană destul de puternică, am reuşit să mă ridic de la podea şi să fug până în bucătărie ca să iau cuţitul să mă apăr şi să preîntâmpin un eventual atac cu acesta.
În bucătărie se afla mama mea, în vârstă de 67 de ani, care când a văzut cele petrecute s-a speriat de moarte, dar cu toate astea mi-a sărit în ajutor. Am reuşit să pun mâna pe cuţit ca să mă apăr. Atunci, în casa mea, a mai intrat un alt individ…
Fiind înconjurat, cel din urmă m-a atacat ca să-mi ia cuţitul, lovindu-mă cu bestialitate în cap. Am căzut în genuchi şi am conştientizat că stăteam într-o baltă de sânge. În timp ce eu mă luptam cu aceşti criminali, mama mea a reuşit să sune la urgenţe.
Cu ultimele puteri am înfipt lama cuţitului, de vreo 25 de cm, în podea şi am întors-o la 180 de grade. Am reuşit totuşi să constat că în holul casei mele se mai afla un al treilea individ, ceva mai slab, care stătea acolo să-i alerteze pe ceilalţi doi.
Atunci cel de-al doilea atacator, un cetăţean tot cu structură atletică de vreo 100 de kg m-a lovit în cap cu un obiect, mănuşă de inox cu care se tranşează carnea… Am leşinat…
Din cauza zgomotelor din casa noastră, lumea a ieşit pe stradă şi cei trei criminali s-au speriat şi au fugit. În goana lor au împins-o pe mama pe nişte scări şi acum ea este internată în spital cu două coaste rupte, şi cu una care i-a perforat plămânul.
În circa şapte minute, a venit Poliţia, Salvarea şi cei de la Criminalistică… Eu am fost internat în spital iar lumea din localitate a ieşit pe stradă să se revolte. Lumea era îngrijorată şi indignată pentru ce am păţit, iar Poliţia locală nu putea să-i mai stăpânească…
S-au organizat filtre în zonă şi cele trei persoane au fost prinse.
Am avut surpriza să constat că doi dintre ei erau din Deva şi unul din Arad, născut în Miercurea Ciuc. Nu mare mi-a fost mirarea că pe doi dintre aceştia îi văzusem într-o cafenea în oraş, cu o zi înainte, şi acum înţeleg de ce erau blitz-uri de la aparatele de fotografiat în acea încăpere.
La două zile de la spitalizare, am cerut să fiu externat pentru a participa la o şedinţă extraordinară a Composoratului din Joseni, iar în urma acesteia am fost ales preşedinte al Composoratului de acolo.
Între timp, cei de la Poliţie m-au informat că atacatorii erau criminali profesionişti… Au vrut să mă elimine pentru toată lupta depusă împotriva mafioţilor din jur despre care am vorbit în articolul mai devreme apărut chiar in ziarul dumneavoastră şi în alte ziare locale şi judeţene… Ce ar mai fi de spus?…”
* Cazul de la Joseni
(extras din articolul publicat de BURSA, la data de 8 martie 2010, care a condus la tentativa de asasinat)
Pal Emeric, din localitatea Joseni, judeţul Harghita, a încercat să se opună din răsputeri neregulilor din pădurile locale, declanşând chiar un miting paşnic pe această temă, în urma căruia s – a ales cu un dosar penal. Domnia sa ne-a povestit, pe scurt, eforturile sale de a bloca jaful din paduri.
Reporter: Domnule Emeric, ce înseamnă pentru oamenii din zonă pădurea?
Pal Emeric: Pădurea pentru mine şi pentru localnici înseamnă totul. În afara faptului că reprezintă un venit cinstit care ne asigură un trai mai sigur, ea are o conotaţie simbolică, fiind vorba de pământurile ce au aparţinut straămoşilor noştri.
Reporter: Care este situaţia în zonă?
Pal Emeric: Oamenii sunt foarte nemulţumiţi că pământurile, ce au aparţinut strămoşilor lor, au fost retrocedate abuziv către alţi beneficiari extrem de influenţi. Chiar şi eu am o bucată de pădure care mi-a fost luată abuziv .
Reporter: Au avut loc acţiuni de protest?
Pal Emeric: Da, pe data de 15 martie 2009, în comuna Joseni, a avut loc un miting paşnic organizat de mine, aprobat legal, din cauza retrocedărilor abuzive şi a neregulilor multiple. UDMR organizase, atunci, ziua naţională. După comemorarea paşoptiştilor au participat şi la mitingul respectiv în jur de 350-400 de persoane, fapt ce a stârnit mirarea autorităţilor. După asta, am sesizat şi Agenţia Naţională de Integritate pentru averile unor funcţionari publici, însă, nici după un an, nu am primit un răspuns.
Reporter: Ce s-a întâmplat ulterior?
Pal Emeric: În urma acestor actiuni, mi s – a facut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni de către unii funcţionari publici având ca obiect insulte şi calomnie. Însă aceştia nu erau mulţumiţi cu rezoluţia procurorilor de neîncepere a urmăririi penale, şi, astfel, au făcut o plângere împotriva rezoluţiei. La instanţa de fond din cadrul Judecătoriei Gheorgheni plângerea lor a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Cazul, la ora actuală, se află la Tribunalul Harghita, în faza de recurs. În concluzie, nu ştiu, oare de ce sunt unii functionari publici supăraţi în condiţiile în care se pare că unii dintre aceştia ar avea chiar dosare penale?
* POVESTEA NESPUSĂ A PĂDURILOR NOASTRE DISPĂRUTE: O rană nevindecată, în inima ţării, de 6 miliarde de dolari
(extras din articolul publicat de BURSA, la data de 8 martie 2010)
Reporter: Domnule Dezideriu Garda, de – a lungul anilor de deputăţie, aţi fost unul dintre politicienii care s-au luptat intens cu mafia lemnului şi aţi semnalat, în dese rânduri, jafurile ce au avut loc din fondul forestier naţional. La cât estimaţi că se ridică pagubele pe care le-a înregistrat ţara noastră în urma retrocedărilor ilicite şi a defrişărilor ilegale?
Dezideriu Garda: Prejudiciul ce a fost estimat de către instituţiile statului a fost de circa 6 miliarde de dolari în judeţele Harghita şi Covasna. Acesta a apărut din pricina tăierilor ilegale ce au survenit în urma unor retrocedări abuzive, precum şi în urma înfiinţării unor firme căpuşă de către anumiţi silvicultori. În loc să fie exploatată pădurea doborâtă, s-a exploatat cea integră. Clauzele contractuale prevăzute în licitaţiile organizate de Romsilva au fost, de asemenea, încălcate în dese rânduri de firmele câştigătoare. Spre exemplu, numai în Harghita nu a fost declarată o cantitate de 1,4 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, doborâtură.
Reporter: Cosideraţi că acest prejudiciu apărut fix în judeţele din inima tării noastre mai poate fi vreodată recuperat?
Dezideriu Garda: România nu va recupera niciodată acel prejudiciu. Pe lângă cel material, discutăm şi despre un prejudiciu uman, în care pădurile oamenilor au fost luate abuziv şi retrocedate altora, precum şi de unul ireparabil, de mediu, în care discutăm despre sănătatea noastră, a tuturor. Din păcate, din cauza acestui gen de afaceri şi a baronilor ce au apărut, România se feudalizează iar această situaţie este generală, depăşeşte graniţele unui partid. Totodată, oamenii din administraţie au devenit „ciocoi noi” care îi exploatează mai mult pe ţărani decât o făceau cei din epoca feudală. Nu există voinţa politică pentru ca persoanele vinovate să plătească.
Reporter: Domnule Garda, descrieţi-ne pe scurt cum s-a ajuns aici, din ce v-a rezultat dumneavoastră ca şi concluzii…
Dezideriu Garda: În perioada 1998 – 2000 a funcţionat o comisie specială, în care am activat, ce avea ca scop cercetarea problemelor economiei forestiere din România. În cadrul acesteia, noi am dovedit foarte multe ilegalităţi, însă majoritatea documentelor s – au pierdut şi nu se ştie nici acum din ce cauză. Ulterior, în 2000, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care cei care au prejudiciat economia naţională trebuia sa fie traşi la răspundere. Însă, de această dată, toate cazurile au fost muşamalizate. În 2001, am devenit membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi petiţii şi am participat la numeroase acţiuni de control ale Gărzii de mediu, ale Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.
S-au organizat anchete în care s-au descoperit foarte multe nereguli, dar şi de această dată vinovaţii au scăpat pentru că sunt protejaţi la cel mai înalt nivel. În perioada 2006 – 2008, împreună cu Autoritatea pentru Retrocedarea Proprietatilor, am participat la trei controale în baza cărora s-au formulat trei rapoarte care nu au fost luate în seamă de către instituţiile de drept. Cei implicaţi în retrocedări ilegale au făcut tot posibilul să mă scoată din viaţa politică, fapt ce le-a şi reuşit la sfârşitul anului 2008.
Reporter: În timpul cercetărilor pe care le-aţi făcut, în calitate de parlamentar, aţi primit ameninţări?
Dezideriu Garda: Au vrut să mă ucidă! Am primit în dese rânduri ameninţări cu moartea. În 2001 chiar am suferit un accident auto dubios. Mergeam cu maşina de serviciu, de la Camera Deputaţilor, spre Cluj şi, din pricina unor defecţiuni la sistemul de direcţie, am făcut accident. M-am rostogolit cu maşina de opt ori, am zburat 80 de metri şi am aterizat pe un teren de fotbal unde urma să înceapă un meci. Imaginaţi-vă că oamenii aşteptau meciul şi eu am aterizat acolo. După accident am fost solicitat să dau declaraţii Poliţiei pe masa de operaţii, când eram semi-inconştient. La service-ul auto, specialistul mi-a spus că maşina avea mari defecţiuni la sistemul de direcţie. Eu nici până în prezent nu am aflat cum a fost posibil acest accident şi de ce maşina oficială avea defecţiuni. Suspectez anumiţi oameni de afaceri în spatele cărora se află politicieni de prim rang că s-au aflat în spatele acestui incident.
Reporter: Spuneaţi că persoanele care au cauzat prejudiciul nu au fost pedepsite. Atunci, cum a fost posibil ca pe numele dumneavoastră să fie instrumentat un dosar de corupţie la Parchet?
Dezideriu Garda: De aici începe Golgota mea. Pentru opiniile şi declaraţiile mele politice şi cazurile în care m-am implicat, am fost dat în judecata pentru calomnie şi insulta. La 11 iunie 2008, am fost invitat la Parchetul General de un procuror. Aici am fost ameninţat că dacă nu mă voi împăca cu reclamantul, adică să retrag cele afirmate de mine în fostul meu birou parlamentar (care este în consens cu referatul Comisiei de cercetare a abuzurilor), atunci voi primi trei ani închisoare. M-am adresat Comisiei de cercetare a abuzurilor din Camera Deputaţilor şi Biroului Permanent. Eram deputat şi beneficiam de imunitate. După pierderea mandatului, a început cercetarea, dupa care urmărirea penală împotriva mea pentru calomnie şi insultă…
CĂTĂLIN DEACU (articol publicat în ziarul BURSA în data de 29 aprilie 2010)
Jaf ca-n codru, în păduri: 6 miliarde de dolari 30.04.2010
Furturile din păduri din ultimii opt ani sunt estimate de unii specialişti la 6 miliarde de dolari. Deputatul UDMR Garda Dezso luptă cu mafia forestieră din 1997. Cine îl vede pentru prima oară pe domnul Garda este derutat: un maghiar bonom, de vreo 55 de ani, pasionat de istorie – domeniu în care poartă titlul de profesor – doctor şi a publicat sute de lucrări. Cu vorba sa domoală, domnul Garda nu are deloc alura unui luptător contra „mafiei”. Şi totuşi, de opt ani, doctorul maghiar în istorie încearcă toate armele parlamentare – declaraţii politice şi interpelări, mergând până la a monitoriza actul de justiţie – încercând să stopeze deşertizarea ţării. Din păcate, până în prezent, în pofida enormelor prejudicii constatate în păduri, nu există nici un caz în care vinovatul să fi fost condamnat. Dosare, da!, sunt întocmite expertize peste expertize, cercetaţi penal, trimişi în judecată – da!, toate astea există. Dar, nici un condamnat. În prezent, deputatul este îngrijorat că restructurările în autoritatea de control vor face imposibilă supravegherea activităţilor criminale ale „mafiei lemnului”, ba, chiar, ca aceia dintre controlorii care au rămas oneşti vor deveni „oile negre” ale Ministerului Agriculturii. Motiv pentru care deputatul UDMR i-a adresat o scrisoare deschisă ministrului agriculturii Gheorghe Flutur, pe care o reproducem în pagină…
„Mafia lemnului” este pe cale să înregistreze un succes crucial: după cum afirmă deputatul UDMR, Garda Dezso, Ministerul Agriculturii pregăteşte o ordonanţă de urgenţă ca să-şi subordoneze Garda Naţională de Mediu, astfel că acelaşi organism se va controla pe sine. Deputatul susţine că actul de control devenise eficient în ultimul an, după ce, în vara anului 2003, luase fiinţă Garda Naţională de Mediu, cu statut de exterioritate faţă de Ministerul Agriculturii, fiind subordonată autorităţii naţionale de control.
„Până atunci”, povesteşte Garda Dezso, „controlul pădurilor se află sub influenţa mafiei lemnului, ajungând să controleze altceva decât subiectul prejudiciului”. Deputatul susţine că aşa s-a petrecut în anul 2001, în cazul controlului realizat de inspectorul Mircea Vasile la Ocolul Silvic Gheorghieni, unde avuseseră loc masive defrişări ilegale. „Dar acesta nu este decât unul din sutele de exemple pe care le pot da”, susţine deputatul. Garda Dezso afirmă că doborâturile de vânt din 1995 şi 1998 au fost „umflate” artificial şi că sub acest pretext au avut loc defrişări salbatice. Domnul Garda afirmă că hoţii mai folosesc şi pretextul „tăierilor de igienă”, sub care jefuiesc fără teamă. Deputatul UDMR consideră că „mafia lemnului” a fost susţinută de vârful piramidei: „Tomescu, fostul ministru al mediului şi pădurilor şi Ciuca şi Dumitru – foştii directori Romsilva – constituie aşa – numita promoţie de aur care i-a susţinut pe cei care au prejudiciat fondul forestier din Harghita”, afirmă Garda Dezso.
Deputatul spune că „promoţia de aur” este cea care a promovat – o la conducerea Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc pe Laczko Terezia, cea care în prezent se află în cercetare penală. Deputatul zice că „promoţia de aur” l – a susţinut la conducerea Ocolului Silvic Gheorghieni pe Melles Elod, cel care acum este trimis în judecată.
„O suprafaţă de 493 de hectare a fost defrişată la Lazarea – UP7 Remetea, între august 2003 şi sfârşitul anului 2004”, afirmă Garda Deszo. De altfel, deputatul susţine că în comuna Remetea a fost defrişat toată pădurea, ca mare parte din pădurea din comuna Ditrau a fost jefuită, că tot aşa şi la Lacul Roşu.
Deputatul Garda spune că fără o autoritate de control independentă de Ministerul Agriculturii, jaful pădurilor va fi scăpat din nou de sub supraveghere. De altfel, după cum observă şi domnia sa, să pui lupul cioban la stână este nefiresc…
Green 