Toți primarii responsabili dezaprobă exploatarea gazelor de șist în Câmpia Aradului! << sursa arq.ro
„Acțiunea criminală asupra mediului înconjurător” – cum corect a definit Dimitrie Muscă, directorul CAI Curtici (unitate-etalon a agriculturii românești) exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică – nu i-a lăsat pasivi pe primarii localităților afectate. Nici Hotărârea de guvern nu i-a pus în postura de „fie ce-o fi” și nici nu i-a blazat. Fiecare în felul său nuanțând problema, fiecare găsind o cale proprie de soluționare juridică sau socială, edilii aleși de populație inclusiv pentru a proteja cel mai de preț bun pe care îl are o colectivitate – mediul înconjurător – s-au declarat, la unison, împotrivă.
Astăzi am discutat cu 5 dintre ei, plus Dimitrie Muscă, urmând să-i intervievăm pe toți despre acest subiect.
Dimitrie Muscă – directorul Combinatului Agro-Industrial Curtici „Nu sunt de acord şi nu voi fi niciodată. Numai peste cadavrul meu vor putea să facă aşa ceva. La nivel local, toţi au băgat capul în pământ. Când Barroso (preşedintele Comisiei Europene) a spus «da» exploatării gazelor de şist, atunci şi Ponta a spus «da». Agenţia pentru Protecţia Mediului şi-a declinat competenţa în cazul prospecţiunilor iar Agenţia Naţională pentru resurse Minerale şi-a dat acordul. Probabil, acolo unde se vor găsi gaze va urma exproprierea… Trebuie să oprim această acțiune criminală la adresa mediului înconjurător – în caz contrar, copiii şi nepoţii noştri ne vor trage de mânecă!”
Nicolae Aniței – Primăria Curtici
„Voi urmări cu foarte mare atenție evenimentele și mă voi așeza în fruntea celor care apără mediul și viața curată în Curtici, așa cum m-au mandatat cetățenii. Voi porni o acțiune de strângere de semnături împotriva eventualelor exploatări a gazelor de șist pe teritoriul orașului Curtici. Acest protest îl voi transmite Guvernului, Primului ministru, Parlamentului și firmei care a început prospecțiunile în zonă. Dacă această atitudine nu va fi luată în seamă, voi propune populației și vom organiza referendum pe această temă. Dacă nici acest lucru nu va fi luat în seamă, ne vom adresa instanțelor internaționale. Aș vrea neapărat să îmi exprim atașamentul pentru acțiunea domnului Dimitrie Muscă și să chem toată populația Curticiului alături de noi, deoarece apărarea vieții curate în Curtici este o datorie pe care o avem fiecare față de noi și urmașii noștri.”
Papp Atilla – Primăria Iratoș
Am văzut prin presă că se fac tot felul de speculații pe acest subiect. Da, am fost vizitați de reprezentanții firmei MOL Hungarian Oil însă încă nu se știe dacă în aceste zone există astfel de gaze. Și din câte știu, legea nici măcar nu permite extragerea gazelor de șist la noi în țară. Ei ne-au cerut acordul doar pentru a face cercetări. Ne-au prezentat și un filmuleț și din câte se pare, aparatura cu care se va lucra este una foarte performantă și nu afectează solul foarte mult, deci nici vorbă de explozii subterane și alte proceduri dăunătoare. Desigur, ar fi fost mult mai bine ca acestea să se efectueze iarna, însă oricum decizia nu este a mea. Decizia este a proprietarilor de pământ! De la noi au nevoie doar de autorizație pentru a folosi drumurile comunale, în rest, decizia este a proprietarilor. Eu nu pot să-i sfătuiesc, decizia le aparține în totalitate. Singura mea dorință este ca cetățenii să fie informați corect și despăgubiți.
Șerb Militon – Primăria Livada
Au fost și pe la noi dar problema nu este atât de simplă precum o prezintă ei. Ne-au prezentat procedurile pe care urmează să le efectueze, că în prima fază vor face doar explorări, dar încă nu știm ce reprercursiuni vor avea acestea asupra solului și mai ales a apei. În primul rând trebuie să ne documentăm să vedem dacă afectează sau nu fântânile, pentru că nu vrem să lăsăm oamenii fără apă. Sincer nu sunt de acord, dar decizia nu este a mea, este a oamenilor. Noi vom discuta această problemă în Ședința de Consiliu și vom lua legătura cu cei de la Compania de Apă să vedem cu o rezolvăm.
Muscă Ștefan – Primăria Olari
Nu sunt de acord! Să le facă unde vor, dar nu la noi! Avem un pământ foarte fertil și productiv și nu merită să fie distrus. Sper ca organele competente să își facă treaba iar oamenii să înțeleagă gravitatea problemei și să nu se lase păcăliți.
Petru Antal – Primăria Pecica
Au venit proprietarii firmei care fac prospecțiuni și ne-au cerut să le spunem cine sunt proprietarii terenurilor. Nouă ni s-a zis că nu se referă la gazele de șist. Cu proprietarii trebuie să se înțeleagă, de aceea vom pune firmei la dispoziție datele lor. Probabil că o să facem o adresă către Minister și ne-am gândit chiar la organizarea unui referendum în tot județul.
Hotărârea Nr.71 din 25.06.2013 a consiliului local Curtici, privind interzicerea explorării, dezvoltării şi exploatării gazelor de şist pe teritoriul administrativ al oraşului Curtici, jud. Arad prin metoda fracţionării hidraulice!
La şedinţa din 25.06.2013 a consiliului local Curtici au fost prezenţi 13 consilieri din 15, si au votat 13 PENTRU acest proiect de HOTĂRÂRE.
CAP-ul capitalist de la Curtici: profit de peste un milion de euro/an
Autor: Georgeta Petrovici
O Cooperativă Agricolă de Producţie nedesfiinţată după Revoluţie învârte milioane de euro. 
Tractoriştii au lefuri de peste 2.000 de euro în sezon. Cei de la Combinatul Agroindustrial Curtici din judeţul Arad, pe scurt CAI, nu au probleme cu seceta şi fac profit an după an, lăudându- se cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro. Vara aceasta, când toată România se plânge de culturi compromise, agricultorii din Curtici au obţinut cea mai mare producţie de grâu la hectar din toată ţara. Unii nu cred în minuni, aşa că au mai pus la îndoială producţia stahanovistă.
Pe lângă calităţile solului, profitul se datorează, în mare parte, managementului. Inginerul Dimitrie Muscă ştie cu ce e mai bine să populeze miile de hectare, pe baza unei prospecţiuni a pieţei şi, de mai bine de 20 de ani, nu a dat greş niciodată. Mai ştie ceva: mizează pe soiurile autohtone. Acum, CAI Curtici are terenuri, ferme de animale, livezi şi magazine de desfacere. CAP-ul capitalist a devenit un exemplu de afacere. Are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor anual câte 1.500 de kilograme de grâu la hectar – un record naţional – iar tractoriştii au ajuns să câştige şi 2.300 de euro pe lună în sezon.
„Noi suntem români” – În curtea sediului administrativ al holdingului, la oră fixă, sună în difuzoare „Noi suntem Români”. Se întâmplă de fix 24 de ori într-o zi, de 10 ani. Aceeaşi temă muzicală răsună şi în ferme sau printre grajduri.
Vacile sunt hrănite „eco” ca să aibă carnea bună – Pentru distracţia copiilor din Curtici, dacă afacerea tot merge strălucit, directorul a deschis o mini-grădină zoologică, iar la una din locaţii cresc în libertate păuni, printre găini, pe un gazon care ar face orice englez să moară de invidie, flancat de trandafiri altoiţi, meri şi pruni care au dat în pârg. Şi e numai curtea fabricii de lactate a fostului CAP.
Lactatele sunt comercializate doar în magazinele CAP-ului – Dimitrie Muscă urmăreşte, în biroul său, patru plasme imense, pe care se transmit live imagini din ferme şi din cele 29 magazine în care se vând produsele din carne şi lactate produse la Curtici. Cum vede o neregulă, pune mâna pe telefon şi sună: „Am vorbit de două zile să aveţi mai multă marfă în vitrine” apoi cere explicaţii şi dă alarmă de sancţiuni.
CAI Curtici s-a născut imediat după Revoluţie, pe bazele fostului CAP din oraşul arădean. Practic, cooperativa agricolă de producţie comunistă nu a fost închisă, ci s-a adaptat la capitalism. Povestea începe în 1987. Inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la CAP „Lumea Nouă” din Curtici. În 1989, reuşea deja o performanţă: cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de lei profit. Bonus, Muscă a dechis o brutărie în sat. După Revoluţie, inginerul s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeţilor proprietari de terenuri, foşti agricultori cooperatişti.
Muncă pe 7.500 de hectare – „E păcat să se desfiinţeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaţie, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum”, i-au spus oamenii.
Cooperativa Agroindustrială funcţionează acum în sistem de holding, asociind două societăţi cu producţie vegetală, CAI Curtici şi CAI Olari, care lucrează 7.500 de hectare de teren. – Pământul nu e al cuiva anume, ci aparţine celor 2.300 de curticeni sau urmaşi ai acestora, care l-au pus la comun aşa cum era pe timpul CAP-ului comunist. Doar că acum primesc parte din câştig. În medie, fiecare are cam 3 hectare, niciunul 100. În plus există fermele de animale, fabrica de lactate şi abatorul, şi cele 29 de magazine de desfacere a produselor animaliere, din care 9 în Timişoara şi 20 în Arad.
Leafă de tractorist: 70 de euro pe zi – În timp ce agricultorii din toată România se plâng că cel puţin o treime din culturi le-a fost compromisă, la CAI Curtici s-a recoltat cea mai mare producţie de grâu din ţară. „În fiecare an luăm decizia de a planta cea mai mare suprafaţă cu acea cultură cares se dovedeşte a fi cea mai rentabilă. Sezonul acesta, cel mai rentabil a fost grâul. Am plantat 4.000 de hectare cu grâu şi am obţinut 7.013 kg la hectar. Pentru însămânţări folosim exclusiv grâu românesc, produs de Staţiunea de cercetare Fundulea. Este un grâu cu o calitate de panificaţie excelentă, cu gluten 32 – 34%, proteină 14 – 15%”, explică Dimitrie Muscă.
Profitul se reinvesteşte – Chiar dacă la Curtici se face cel mai bun grâu pentru făina de panificaţie, 3.000 de tone din producţia acestui an a fost oprită pentru hrana animalelor, ca să aibă carnea bună, să nu fie hrănite cu îngrăşăminte şi chimicale. Pentru porci, dar şi pentru vacile de aici a mai plantat 125 de hectare de lucernă, 3.500 de hectare de porumb, floarea soarelui. În fiecare an, după recoltare, cei 2.300 de proprietari de teren primesc, pentru fiecare hectar, câte 750 kg de grâu şi tot atâta de porumb. Cei care nu vor roadele pământului iau 260 de euro pe hectar sau, în loc de grâu, îşi asigură pâinea pentru tot restul anului. Cantitatea de o tonă şi jumătate la hectar nu se dă nici în ţară, nici în Europa şi nu se dă nicăieri în lume. „Anual, profitul se redistribuie pentru dezvoltare”, spune Muscă.
Maşinăriile – Pentru lucrul pământului, Muscă mizează pe calitatea germană. 17 tractoare Fendt, 14 combine Class, 5 semănătoare Horsch, 5 prăşitoare – aşa arată o parte din parcul motorizat. Toate sunt nişte maşinării computerizate, au sute de cai putere şi sunt capabile să lucreze 300 de hectare zilnic. În plin sezon, cei care lucrează pe combine sunt remuneraţi cu câte 100 de euro pe zi. Tractoriştii primesc şi ei câte 70 de euro pe ziua de muncă în plină campanie agricolă. „Maşinile au valoare mare. Oamenii care lucrează cu ele trebuie să fie responsabili. Trebuie să fii plătit corect ca să exploatezi corect utilajele”, spune Muscă.
Model de afacere „rotundă” – La CAI Curtici funcţionează întregul circuit al unui business bine pus la punct: pe pământul oamenilor intraţi în cooperaţie se produc cerealele, din acestea se fac furajele pentru animale, abatorul şi fabrica de lactate sunt tot ale holdingului, iar produsele se vând doar în magazinele proprii. „Eu ştiu ce am aici şi nu mă compar cu alţii. La fel de adevărat este că în niciun an nu am avut profit sub un milion de euro. România ar putea arăta aşa, dacă cei din domeniul acesta ar înţelege să lucreze serios. Să muncească, să fie corecţi cu toţi cei care intră în circuit”, spune Muscă. Directorul îşi permite luxul de a-şi „creşte” ingineri din rândul tinerilor care se angajează la CAI la terminarea şcolii, ca să îşi facă bani de vacanţă. Iar oamenii dau de bine şi nu mai pleacă. „Eu nu sunt pe piaţă azi, iar mâine văd ce va fi . Tot ce produc aici este calitativ, pentru că doar aşa rămânem pe piaţă. Noi avem aici pământul, ne producem furajele pentru animale,avem animalele, le exploatăm corect şi facem profit.” spune DIMITRIE MUSCĂ, 61 de ani, directorul CAI Curtici
Green 