Willy Schuster – Ne luăm țara înapoi! Țăranii se revoltă ca la 1907 contra clasei politice vândute corporaţiilor transnaţionale. Speranţa ţării sunt tinerii, noua generaţia liberă şi neşantajabilă.

Willy Schuster: „Nu pot să stau impasibil când ştiu că trebuie să ne luăm ţara înapoi”

În ultimele trei luni, guvernul Ponta a adus din nou în prim-planul vieţii publice, după modelul din iarna anului 2012, Jandarmeria. matahale mascate, blindate cu ultimul răcnet de echipamente de protecţie, achiziţionate cu bani grei din vistieria publică, ies la drumul mare şi pun „ordine” între diverşi protestatari, de la Piaţa Universităţii la Pungeşti, de la Braşov la Cluj-Napoca, de la Moşna la Costineşti. Iritarea „corporatiştilor” guvernamentali este maximă, după cum maximă este revolta populară contra încercărilor „sclavilor” politici de a pune ţara la picioarele diverselor corporaţii transnaţionale. De la „decablarea” de la Moşna la distrugerea gardurilor de 1466228_10202805068272114_1433930501_n1474505_10202158106707184_1275758725_nsârmă de la Pungeşti, acţiunea publică dă o replică tot mai nervoasă intruziunii mascaţilor în libertăţile fundamentale ale românilor. De ce se întâmplă toate acestea? Din pricina târgului pe care politicienii, crezând că poporul e o ficţiune care nu vede şi nu pricepe, l-au făcut cu aceste corporaţii. Din cauza încălcării promisiunilor din campania electorală şi ca urmare a înţelegerii pe dos a noţiunii de interes naţional. În cauză sunt două mari provocări: Roşia Montană şi gazele de şist. Construite pe acelaşi principiu, al spolierii resurselor unei ţări din Lumea a Treia, cele două proiecte vorbesc despre extremismul de partid şi de stat, când o parte din infrastructura poliţienească este pusă la dispoziţia „chevron”- urilor de pretutindeni, şi nu la dispoziţia populaţiei care plăteşte impozite. Ironizând ridicarea fără precedent a ţăranilor, un politruc ca Liviu Dragnea afirma recent că „200 de ţărani din Pungeşti nu lasă 20 de milioane de români să se dezvolte”, sugerând că România este nerăbdătoare să preia ştafeta tristei realităţi americane privind gazele de şist (mirajul american al dezvoltării pe baza gazului neconvenţional nu este decât propagandă pură). Iată ce spunea, în iunie 2012, la New York, Rex Tillerson, preşedintele corporaţiei ExxonMobil: „Ne dăm şi cămaşa de pe noi ca să exploatăm gazul de şist. Nu câştigăm nici un ban. Suntem îndatoraţi până peste cap“. Nu ştiu dacă d-l Dragnea şi d-l Ponta au citit vreodată aceste mărturii sincere ale unui mare corporatist american, dar sunt sigur că un luptător ca Willy Schuster, ţăran autentic din comuna Moşna, judeţul Sibiu, şi ecologist poliglot de talie europeană, a făcut-o. Parţial, povestea lui a fost spusă în numărul trecut al revistei noastre. Dacă revenim este pentru că, între timp, sasul Schuster, mai român decât mulţi români, a fost ridicat de jandarmi împreună cu fiica sa de 17 ani, Michelle, şi interogat şi ameninţat pentru vina de a fi strigat, la Pungeşti, „Chevron, go home”. De altfel, la această oră, Pungeştiul este sub asediu militarizat, ca în Ghana sau Peru, fiind declarat de jandarmerie „zonă specială de siguranţă publică”.

„Nu ţara este de vină, ci clasa conducătoare. Clasa celor răi”

Potrivit jandarmeriei, ţăranii din Pungeşti, care-şi apără glia de invazia unei corporaţii, comit „fapte antisociale”. De ce v-au reţinut şi urcat cu forţa în dubă, domnule Schuster? La Pungeşti, localnicii sunt revoltaţi şi se întreabă în slujba cui acţionează jandarmii, în condiţiile în care oamenii sunt percheziţionaţi înainte să intre în casele lor. La fiecare casă stă câte un jandarm. Nici în drum nu au voie să iasă fără să dea socoteală jandarmilor. Răspunzând unui apel anunţat pe reţelele de socializare, m-am deplasat la Pungeşti împreună cu fiica mea şi cu un grup de vecini. Era nevoie de prezenţa noastră, întrucât doream să ne exprimăm solidaritatea cu pungeştenii şi dezacordul faţă de explorarea gazelor de şist. Terminasem acţiunea de „decablare” de la Moşna, aşa că am plecat să-i ajutăm pe fraţii noştri moldoveni. Mă aflam lângă crucea de la troiţă când jandarmii, supuşi la ordin corporaţiei americane, echipaţi cu scuturi, bastoane şi căşti, au intervenit violent. Ne-au târât pe arătură, ne-au urcat cu forţa în dubă, pe nu mai puţini de 40 de protestatari, şi ne-au depus la secţia de poliţie, unde un comisar a încercat să ne chestioneze. Apoi, a dorit să ne ia amprentele. Am spus: câtă vreme degetele îmi sunt ataşate de aceste mâini, nu vi le pot… împrumuta pentru amprente, că noi nu suntem infractori… Doar dacă ni le tăiaţi… În cele din urmă, eu şi fiica mea am fost duşi în faţa unui procuror şi apoi am fost eliberaţi, neavând nici o acuzaţie împotriva noastră. Fiica mea, Michelle, a fost marcată de acest episod şi m-a întrebat în ce fel de ţară trăim, dacă nici să ne exprimăm părerea în public nu putem, fără a fi săltaţi brutal de mascaţi.

Ce i-aţi răspuns? Mi-a fost destul de greu să-i vorbesc. I-am spus că nu ţara este de vină, ci clasa conducătoare. Clasa celor răi. Ca în Biblie, când Core, Datan şi Abiram s-au răzvrătit contra lui Moise. Văzând rebeliunea nedreaptă, Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să-i cheme la el pe cei buni, în care avea încredere, lăsându-i pe răzvrătiţi de cealaltă parte. Credincioşii au trecut în tabăra binelui, iar tabăra celor trei răzvrătiţi, care nu-L iubeau pe Dumnezeu şi nu iubeau poporul, a fost înghiţită de pământ, aşa cum a dorit Dumnezeu. Asta vreau să înţeleagă şi Ponta: nu-i doresc, Doamne fereşte, un rău personal, dar el este deja în tabăra răului. Ca în pilda biblică, cei care sunt vânduţi şi au un preţ trebuie să treacă de partea răilor, căci pe ei îi va înghiţi pământul şi n-or să mai aibă o viaţă fericită şi liberă. Mulţi dintre politicienii români sunt sclavi moderni, ei şi-au vândut conştiinţa, şi-au vândut inima şi libertatea acestor corporaţii.

„La Pungeşti, spinările sătenilor simpli sunt din nou învineţite de bastonul stăpânirii, ca în 1907”

Sunteţi admirat ca un lider care-şi apără glia de invazia corporatistă şi care se opune din răsputeri planurilor abuzive ale industrialismului întârziat. Azi sunteţi în Moşna, mâine în Alma Vii, poimâine în Bucureşti sau în Pungeşti. Ce vă mână în luptă? Empatia cu cei simpli, ignoraţi de guvern, batjocoriţi de corporaţii, furaţi de aşa-zişi oameni de afaceri care comit deja genocid în Africa, unde societatea civilă încă nu s-a înfiripat. Mă cheamă vibraţia care se simte în aer, entuziasmul tinerilor, judecata lor sănătoasă, dar şi familia mea în care s-au născut cinci copii. Nu pot să stau impasibil când ştiu că trebuie să ne luăm ţara înapoi. Asociaţia EcoRuralis, din care fac parte, mă îndeamnă să nu mă opresc tocmai când ţărănimea se află în primejdie. E logic, e simplu, e sănătos să mă aflu „la post”, acolo unde spinările sătenilor simpli sunt din nou învineţite de bastonul stăpânirii, ca în 1907. Poporul din care fac parte, indiferent de etnie, vrea să-şi ia soarta în propriile mâini, nu-i mai vrea pe aceşti politicieni toxici. Sunt destui oameni capabili să conducă ţara, sunt mii de tineri cu studii în marile universităţi ale lumii, care nu aparţin vechii nomenclaturi comuniste deghizate.

Mare parte din teritoriul ţării a fost concesionat străinilor. Aurul, argintul, gazul, metalele rare, petrolul, calcarul sunt resurse scoase la vânzare ieftin, ca simple materii prime. Care credeţi că este explicaţia acestei politici obtuze? Lipsa de patriotism şi de conştiinţă liberă a clasei politice. A fost denaturată, de asemenea, iubirea unora pentru ţară şi pentru interesul naţional, de sus în jos, de la preşedinte, până la omul de rând. Numai ce-i vezi pe mulţi, tineri, calificaţi, plini de putere, că-şi iau lumea în cap… „Ce să faci aici?”, spune câte unul. Cum ce să faci aici? Aici au trăit moşii şi strămoşii tăi. Luptă, bată-te pentru ideile tale, pentru pământul tău! Fă-ţi o familie, fii activ şi interesat de ce se întâmplă în jurul tău… Există o demoralizare, o letargie în sânul societăţii româneşti. A contribuit la asta clasa politică incompetentă, lipsită de lideri şi de personalităţi cu caracter. Ăştia chiar cred că poporul e o cantitate de neglijat, o mână de şobolani, o masă amorfă, fără gândire, fără conştiinţă, care poate fi călcată în picioare. Politicienii cred în realităţi fictive, în nişte construcţii ale minţii lor. Ştiu doar să spună că noi n-avem cultură, n-avem tradiţii, n-avem fonduri de investiţii… Cum zice Ponta? Că n-avem bani, n-avem tehnologie, n-avem nimic… Trebuie să ne vindem străinilor, numai să nu avem cumva o mândrie naţională şi o conştiinţă liberă. Ăştia sunt urmaşi ai unor familii care nu au iubit poporul. Cum spunea Petre Ţuţea? „Românilor, nu vă mai puneţi conducători care nu-şi iubesc ţara”. Din păcate, până acum, tot din ăştia am avut. O clică, fără nici un plan de dezvoltare durabilă a ţării, cu interese personale, şantajabili, fără scrupule şi fără conştiinţă.

„Respingerea în parlament a noii legi a minelor, dedicată Roşiei Montane, mi se pare o victorie categorică, monumentală, poate decisivă, a societăţii civile”

Aţi fost deseori în stradă, la recentele mitinguri de protest. Ce v-a impresionat? Tinerii. O generaţie liberă şi neşantajabilă. Unii au trei masterate. Matematicieni, fizicieni, IT-işti, agricultori, buni gopodari. Când le spui: „Haideţi, să ne luăm ţara înapoi”, te urmează de îndată, sunt solidari, sinceri, participativi. Ei sunt speranţa ţării, guvernanţii de mâine, fără tinichele la spate. Au cu toţii o vibraţie clară, o privire limpede, o proiecţie a zilei de mâine.

În acest context, să analizăm cazul Roşia Montană. Ce reprezintă ea în evoluţia societăţii româneşti, atât a clasei politice, cât şi a societăţii civile? Cred că Roşia Montană a fost „piatra de poticnire”, cum zice Hristos, de care s-au poticnit toţi aceştia din politică… În acelaşi timp, a fost pepiniera de rezistenţă şi de creştere a societăţii civile, carburantul succeselor rezistenţei în faţa corporatismului fără scrupule. Oameni răi au vrut să ne fure munţii, să ne fure aurul, au vrut să distrugă sute de gospodării ţărăneşti, dar noi, cu localnicii, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-am oprit. Am reuşit să salvăm perla Munţilor Apuseni. Populaţia s-a trezit, are conştiinţă, îi pasă de ce întâmplă, are iniţiativă şi nu acceptă compromisuri. Sunt pregătit să-mi iau familia şi, dacă va mai fi nevoie, voi merge la Roşia Montană, să mă aşez împreună cu copiii, în faţa excavatoarelor şi a şenilelor.

Acum, după ce Camera Deputaţilor a respins noua lege a minelor, elaborată cu dedicaţie pentru compania RMGC, sperăm să nu mai fie cazul. Cum aţi primit vestea respingerii periculoasei legi? Mi se pare o victorie categorică, monumentală, poate decisivă, a societăţii civile care a înţeles pericolul la care această lege ar fi expus ţara. E semn că strada veghează tot mai puternic şi prinde tot mai multă influenţă în societatea românească. După modelul biblic, vedem că puterea tinerilor merge crescând, în timp ce puterea politică merge scăzând. Vorbind despre etapa următoare, vom merge cu mai multă nădejde, să-i încurajăm pe roşieni în direcţia agriculturii biologice, a dezvoltării turismului, a unor mici întreprinderi lucrative. După părerea mea, proiectul minier nu mai poate merge înainte. Nu-i lăsăm, orice ar face.

Preluare din revista Formula AS

Publicat în Forta Ideilor | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

Constatările unui om lucid despre zona de ilegalități constitutionale instaurată de Prospecțiuni SA lingă Mediaș

Kiss Iosif Esti actionar al ROMGAZ SA? Cred ca tocmai ai fost tepuit…

Atunci cand am decis sa ma alatur cauzei lui Willy Schuster din Mosna-Sibiu habar nu aveam ce imi va fi dat sa descopar. Vedeam doar un om care isi iubeste pamantul, familia si tara. Un om care era pe cale sa fie calcat in picioare de o companie detinuta de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender. M-a revoltat faptul ca securitatea fizica a lui Willy Schuster si a familiei sale era pusa in pericol, pentru ca acesta a refuzat sa permita accesul companiei Prospectiuni SA pe pamanturile sale pentru efectuarea de prospectiuni geologice. Cat de rezonabil si acceptabil este sa stai impasibil cand vezi ca in fata casei unui om sosesc 6 masini de la o firma de paza angajata de Prospectiuni SA, cu scopul clar de a-l bate pe acesta pentru ca are tupeul, curajul si nebunia de a cere sa ii fie respectate drepturile prevazute de Constitutia Romaniei? Nu e rezonabil deloc, iar a-ti intoarce capul in alta parte sau a-l baga in nisip -ca strutul- echivaleaza cu complicitatea la savarsirea unor infractiuni. Nu o spun eu, ci Codul Penal. 

La apelul deznadajduit al acestui om am raspuns si eu, alaturi de mine multe alte persoane (de ordinul sutelor). Asa ca intr-o zi de toamna am pornit spre Alma Vii si Mosna, judetul Sibiu, ca sa vad cu ochii mei ceea ce se poate intampla atunci cand unii din reprezentantii statului roman considera legile existente ca fiind optionale pentru cei din stratosfera economica care au bani suficient de multi. Am vazut tineri plini de elan, care au trecut la inlaturarea unor cabluri si senzori de colectare a datelor de prospectiuni geologice, de pe proprietatile localnicilor din Alma Vii, care nu si-au dat acordul pentru instalarea acestora.  Am constatat la Alma Vii si la Mosna ca „organul constatator” e numai bun de „sters pe jos” si nicidecum pentru constatarea unor ilegalitati sau pentru a opri tot ceea ce insemana actiune desfasurata in afara cadrului legal. Si daca nu au ajuns la propriu sa fie folositi pentru „sters pe jos” a fost doar pentru faptul ca nimanui nu i-a trecut prin cap sa calce in picioare onoarea si demnitatea institutiei reprezentate de hainele respectivelor persoane.

Ce am constat in locul „organului constatator”? Pai sa le luam sistematic:

1. Reprezentantii a doua firme, respectiv SC PROSPECTIUNI SA si ai ISP Security sunt prezenti in zona comunei Mosna unde desfasoara actiuni comerciale, in baza unor contract incheiat de Prospectiuni SA ca prestator si SNGN Romgaz SA ca beneficiar, respectiv intre Prospectiuni SA ca beneficiar si ISP Security ca prestator.

2. Ca exista o lege care obliga SC PROSPECTIUNI SA inainte de inceperea oricarei lucrari de explorare sa intocmeasca o documentatie pentru emiterea unui certificat de urbanism si a uneia sau a mai multor autorizatii de construire a unei retele de cabluri si senzori pentru colectarea datelor de prospectare geologica.

3. Ca certificatul de urbanism si autorizatia/autorizatiile de construire a unei retele de cabluri si senzori pentru colectarea datelor de prospectiuni geologice nu pot fi solicitate si nici eliberate daca nu exista un document scris care sa ateste faptul ca Prospectiuni SA are dreptul de a utiliza legal respectiva parcela de pamant, fie cu titlu gratuit sau nu.

4. Ca in fata mea erau cateva sute de persoane revoltate ca PROSPECTIUNI SA a intrat si inca mai intra pe proprietatile oamenilor fara sa aiba acceptul acestora, in scopul de a instala si utiliza o retea de cabluri si senzori pentru culegerea de date de prospectiuni geologice.

5. Ca reprezentantii PROSPECTIUNI SA nu au putut prezenta documente care sa ateste indubitabil ca aveau drept de utilizare, nici cu titlu gratuit si nici contracost, pentru terenurile de pe care s-au strans cabluri si senzori instalate fara acordul proprietarilor de teren si implicit fara existenta unui certificat de urbanism si a unei autorizatii de constructie valabile pe respectivele terenuri.

6. Ca reprezentantii Prospectiuni SA au notificat legal autoritatile si ca au primit autorizatiile aferente pentru utilizarea explozibililor de tipul dinamitei pentru generarea de unde seismice in cadrul procesului de colectare a datelor de prospectiuni in comuna Mosna  jud. Sibiu.

7. Ca reprezentantii Prospectiuni SA nu au putut prezenta niciun acord/aviz din partea Ministerului Culturii pentru a putea efectua lucrari de prospectiuni geologice la mai putin de 200 metri de monumentele istorice, monumente UNESCO!!, cu utilizarea explozibililor de tipul dinamitei pentru generarea undelor seismice.

8. Ca reprezentantii firmei de paza ISP Security nu au verificat daca Prospectiuni SA au drept de acces si utilizare asupra tuturor parcelelor de teren pe care au instalat reteaua de cabluri si senzori pentru colectarea datelor de prospectiuni geologice, fapt de natura sa le atraga raspunderea penala pentru acces neautorizat pe o proprietate.

9. Ca pentru reteaua de cabluri si senzori instalata ilegal nu este desemnat un gestionar care sa raspunda punctual de legalitatea depozitarii, instalarii, utilizarii si dezinstalarii acestora, conform Legii nr. 22/1969 actualizata prin Legea nr 54/1994.

10. Ca reprezentantul Prospectiuni SA dl. Daianu a amenintat ca aduce 400 de persoane angajate ale ISP sa ii bata pe proprietarii de teren ce nu si-au exprimat in niciun fel acordul ca aceasta societate comerciala sa execute lucrari de prospectiuni geologice pe terenurile acestora.

11. Ca Primarul Comunei Mosna a facut afirmatia „Voi astia care aveti restante la plata taxelor si impozitelor locale ar fi cazul sa faceti ciocul mic si sa ii lasati pe cei de la Prospectiuni SA sa isi faca treaba”, afirmatie ce excede cadrului legal in care primarul isi exercita mandatul.

12. Ca Prospectiuni SA a instalat si exploatat o retea de cabluri si senzori in intravilanul comunei Mosna, in satul Alma vii, desi legea interzice efectuarea de lucrari de prospectiuni geologice in localitati.

Pe langa astea ce am mai constat eu:

1. In haina statului de „organ constatator” erau prezenti niste domni care nu aveau nimic cu constatatul legal, ci doar cu privitul unui spectacol. Aici s-ar putea sa gresesc pentru ca nu stiu daca stateau sa priveasca la un spectacol sau li s-a ordonat sa nu constate nimic si sa nu aplice legea. Si intr-un caz si intr-altul situatia e mai mult decat penala, pentru ca in Codul Penal este definita ca infractiune si actiunea si inactiunea care are ca efect o consecinta de natura sa prejudicieze interesele legitime ale uni persoane fizice/juridice sau a statului. Cum sta treaba vom vedea pana la final.

2. Ca „reteaua de cabluri si senzori pentru colectarea datelor de prospectiuni geologice” este in fapt o serie de retele mai mici sau mai mari de cabluri si senzori care isi schimbau structura si dimensiunea odata cu efectuarea lucrarilor in care se foloseau explozibili. In mod logic aceasta presupune obligativitatea solicitarii de certificate de urbanism si autorizatii de constructii pentru fiecare din retelele realizate, potrivit zonei de competenta teritoriala, respectiv de la Primaria si Consiliul local Mosna pentru retelele realizate si operate in intravilanul comunei (desi legea interzice in mod express efectuarea de asemenea operatiuni in intravilan!) si de la Consiliul Judetean Sibiu pentru retelele realizate si exploatate in extravilanul comunei Mosna.

3. Ca „organele constatatoare” au facut un dosar penal gratuit pe numele preotului ortodox din Com. Mosna Sat Alma Vii pentru faptul ca acesta a dat dovada de spirit cetatenesc atunci cand a incercat sa inlature consecintele unei infractiuni flagrante, respectiv aceea de instalare si operare cu explozibili fara suport legal a unei retele de cabluri si senzori pentru prospectiuni geologice in interiorul unei localitati. Asta m-a facut sa ma intreb in ce situatie se afla respectivele organe constatatoare, respectiv daca au ordin „de sus” sa vada „doar ce trebuie” si „cum trebuie” sau daca doar atat ii duce capul? Si intr-un caz si in celalalt respectivii domni agenti constatatori nu au ce sa caute in slujba statului pentru ca nu aduc niciun fel de serviciu public care sa justifice achitarea salariilor lor din banii stransi din taxe si impozite. Si daca tot servesc niste interese private, ale lui Tender in cazul de fata, domniile lor ar trebui sa treaca in sectorul privat. Cu aceasta ocazie imi exprim opinia ca niciun cetatean nu ar mai trebui sa sustina prin taxe si impozite „serviciile” acestui tip de functionari publici care deservesc orice alt interes decat cel public. Iar intersul public este respectarea Constituiei si a legilor in vigoare in Romania.

4. Ca Primarul Comunei Mosna nu a luat masurile administrative adecvate pentru ca Prospectiuni SA sa nu desfasoare activitati de instalare si de operare cu explozibili a retelelor de cabluri si senzori pentru efectuarea prospectiuni ilegale in intravilanul satelor din comuna si in aproprierea unor monumente UNESCO.

5. Dl Daianu, directorul din zona al Prospectiuni SA se crede deasupra legilor din Romania si ca este intangibil. Am o veste proasta pentru domnul in cauza: nu, nu sunteti deasupra legilor domnule Daianu si va promit pe aceasta cale ca sub o forma sau alta veti da explicatii oficiale pentru toate actiunile dumneavoastra si ale subordonatilor dumneavoastra, actiuni ce exced cadrului legal existent. Ca veti raspunde individual sau in solidar cu toti ceilalti factori responsabili pentru incalcarea legilor … este o alta problema. Important este ca veti raspunde si nu cred ca cineva isi va putea permite sa va protejeze.

6. Ca intreaga conducere a IPJ Sibiu nu a luat nicio masura de natura sa lamureasca in mod real situatia juridica de fapt in care Prospectiuni SA isi desfasoara activitatea pe raza acestui judet. Ma intreb insa ce face Serviciul Roman de Informatii in acest caz si daca acestei structuri de care depinde in fond si la urma urmei securitatea nationala nu i se pare nimic suspect in modul in care actiunile si inactiunile persoanelor angajate ale MAI isi desfasoara activitatea de „agenti constatatori”? Sa nu fi avut Serviciul Roman de Informatii niciun informator care sa le fi furnizat informatii de la Mosna si Alma Vii, de natura sa le determine o subtila ridicatura de spranceana? Pai in situatia asta, zau ca imi asum vina de a ma transforma intr-un colaborator al securitatii statului! Sau poate Serviciul Roman de Informatii considera ca respectarea drepturilor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei si de catre Carta Europeana a Drepturilor Omului nu este o chestiune ce tine de siguranta nationala si nu intra in sfera de interes in care acest serviciu isi desfasoara activitatea, potrivit juramantului de credinta fata de Romania? Poate ma insel eu si SRI isi desfasoara activitatea „fara clopotei”, iar in viitorul nu foarte indepartat vom asista impreuna, extaziati, la tragerea la raspundere penala a tuturor celor vinovati de incalcarea legilor romanesti. Tare mult m-as bucura, zau, dar acum nu pot decat sa beau un ceai cu lamaie….

Constatatul meu nu e altceva decat un proces de observare punctuala, bazata pe bunul simt si pe o minima cunoastere a regulilor valabile intr-un stat de drept. Oi fi eu inginer cu privirea inteligenta „ca de caine lup”, da’ asta nu inseamna ca doar am observat si atat. Dupa observatiile mele de mai sus legate de ceea ce „s-a intamplat faptic” la Mosna si la Alma Vii, jud Sibiu, in ultima parte a lunii noiembrie 2013 am cautat sa gasesc niste raspunsuri plauzibile la halucinantele manifestari ale reprezentantilor statului roman in privinta situatiei legale in care Prospectiuni SA desfasoara activitati de prospectare geologica in judetul Sibiu.

Asa ca am decis sa cer niste pozitii oficiale de la Primaria Mosna, Consiliul Judetean Sibiu si de la beneficiarul lucrarilor de prospectiuni SNGN ROMGAZ SA. Ah era sa uit, si de la Curtea de Conturi a Romaniei, adica de la institutia responsabila cu verificarea modului in care se incaseaza si se cheltuiesc banii publici. Pana azi 4 decembrie am primit doua raspunsuri : de la Primaria Mosna si de la SNGN ROMGAZ SA.

O minima deontologie profesionala, jurnalistica, m-ar obliga sa astept si parerea oficiala a Consiliului Judetean Sibiu si a Curtii de Conturi a Romaniei. Insa eu nu sunt jurnalist deontolog. Nici macar jurnalist. Sunt un simplu cetatean al Romaniei care vede, judeca, se intreaba si cere autoritatilor sa isi faca treaba pentru care sunt platite. Nu am luat, nu iau si nu voi lua niciodata vreun ban pentru ca incerc sa fiu prezent in „meseria” de cetatean roman. Opiniile mele din prezentul articol nu-s pe bani. Dar sa revenim la oile noastre. De fapt la prospectarile noastre prin acte oficiale.

Pornind de la faptul ca legea interzice in mod expres efectuarea de lucrari de prospectiuni geologice de genul celor desfasurate de Prospectiuni SA la Alma Vii, am solicitat Primarului acestei comune sa imi comunice daca aceasta companie a solicitat de la Primaria Mosna eliberarea unui certificat de urbanism si a vreunei autorizatii de constructie a unei retele de cabluri si senzori pentru culegerea datelor de prospectiuni din interiorul intravilanului comunei in cauza. Am mai intrebat daca aceasta primarie a incasat sau nu vreun leu de la Prospectiuni SA in contul vreunui certificat de urbanism sau a unei autorizatii de constructii pentru reteaua de cabluri si senzori pe care Prospectiuni SA si-a instalat-o in intravilanul localitatii Alma Vii. Da domnule Primar..e vorba de aceeasi retea chipurile distrusa de preotul ortodox din localitate si pentru care acesta s-a ales cu dosar penal.

Aici avem o situatie cel putin bizara: daca reteaua in cauza nu a fost autorizata inseamna ca dosarul penal al preotului ortodox este o manifestare abuziva a Politiei Romane si un denunt calomnios al Sc Prospectiuni SA impotriva omului care a decis sa fie cetatean si sa inlature un pericol iminent la adresa copiilor din comunitate (la pericolul detonarii unor explozibili fara autorizatie, langa un teren de joaca). Si in aceasta situatie este mai mult decat necesara intocmirea dosarelor penale aferente politistilor care au intocmit respectivul dosaar penal preotului, precum si impotriva sc PROSPECTIUNI SA pentru denunt calomnios impotriva aceluiasi preot.

Pot sa va adresez o intrebare indiscreta domnule primar? Daca reteaua respectiva de cabluri si senzori instalata de PROSPECTIUNI SA in intravilan nu era autorizata… Dumneavoastra ce masuri de constatare si sanctionare a instalarii ei ilegale ati luat pana acum? Ati dat vreun leu amenda sau ati sesizat organele de urmarire penala in acest sens?

Domnule primar al comunei Mosna… Nu mi-ati lasat nici macar iluzia ca v-ati desfasurat activitatea in mod legal in aceasta situatie. Am ramas perplex domnule primar atunci cand mi-ati scris oficial ca institutia dumneavoastra nu a incasat niciun leu pentru emiterea unui certificat de urbanism si a vreunei autorizatii de constructii pentru reteaua de cabluri si senzori instalata in intravilanul comunei dumneavoastra de catre Prospectiuni SA. La primaria Mosna aveti incadrat in functie vreun jurist? Daca nu aveti in schema de personal o asemenea persoana, macar bun simt aveti in dotare? Ia intrebati-va juristul sau bunul simt ce e aia o retea de cabluri si senzori ce utilizeaza explozibili pentru culegerea datelor de prospectiuni din intravilanul comunei dumneavoastra. Ati intrebat reprezentantii PROSPECTIUNI SA cam cum arata o asemenea retea si cum functioneaza ea? Sa nu imi spuneti ca nu ati facut asta pentru ca o sa cred ca va doare in galosi domnule primar si ca nu va intereseaza sa stiti daca o firma isi desfasoara activitatea legal sau nu in comuna dumneavoastra. V-ati imaginat cumva ca cei de la Prospectiuni SA intind niste cabluri, le baga un capat in pamant asa ca sa vada daca circula ceva prin ele si apoi dintr-un birou de la Medias se citesc datele colectate de aceasta retea, ca sa nu fie de competenta dumneavoastra? Ati avut curiozitatea sa vedeti din cate puncte se colecteaza aceste date simultan si care este distanta de la locul unde se faceau exploziile pana la locul unde se colectau datele si se introduceau intr-un sistem informatic? Va poate raspunde juristul Primariei la aceste intrebari? Care jurist? Atunci bunul simt? Care bun simt? El era in concediu platit/neplatit? Sau de studii? Vad ca singurul domeniul in care sunteti competent domnule primar…este incompetenta in exercitarea mandatului dv de primar. Bucurati-va ca am sesizat lucrul acesta, pt ca daca eram de rea credinta spuneam – fara fundament – domnule primar ca sunteti unul dintre nemernicii cumparati de cei de la Prospectiuni SA. V-am vazut ca dumneavoastra va dati silinta sa fie „pace pe pamant” si fiecare sa isi rezolve treaba cat mai repede cu putiinta, chiar daca asta inseamna incalcarea legilor .

Eheeeeeiiiii dragii mosului, haideti sa il lasam in pace deocamdata. pe primarul de la Mosna si sa facem un pic de analiza sintactica, morfologica si logica a intrebarilor adresate catre SNGN ROMGAZ SA si a raspunsurilor aferente. Avand in vedere ca beneficiarul lucrarilor derulate de Prospectiuni SA este SNGN ROMGAZ SA, in data de 18 noiembrie am solicitat de la aceasta un punct de vedere referitor la legalitatea si realismul datelor pe care PROSPECTIUNI SA i le livreaza contractual.

Pentru a putea urmari mai usor „menuetul” dintre intrebarile adresate si raspunsurile primite, am ales sa prezint succesiv intrebarea si raspunsul aferent. Cu culoarea rosie am inserat observatiile mele in raspunsul SNGN ROMGAZ SA. Deci…

Intrebarea 1: Societatea dumneavoastra poate accepta la plata ca fiind legale, valide si conform cu realitatea datele culese de SC PROSPECTIUNI SA de pe teritoriul Romaniei, fara ca aceasta sa poata demonstra legal ca a obtinut acordul scris al fiecarui proprietar de parcela unde a fost instalat fiecare senzor de culegere a datelor geologice? Acceptati la plata informatiile culese de senzorii care nu au fost amplasati legal si care, in cosencinta nu pot fi prezentate ca fiind real si corect colecate?

Raspuns SNGN ROMGAZ SA: Conform contractelor de achizitie a serviciilor de inregistrare date seismice incheiate de Romgaz cu SC Prospectiuni SA Bucuresti, plata dezpagubirilor catre proprietarii de terenuri agricole se face de catre Romgaz in baza proceselor verbale de despagubire incheiate de angajatii contractorului cu proprietarii si prezentare Romgaz. Eu nu am intrebat despre procedura de acordare a despagubirilor ci daca exista o procedura de verificare a legalitatii modului in care Prospectiuni SA a colectat acele date. Am urmarit sa vad daca banii solicitati de Prospectiuni SA sunt pentru lucrari care au fost intr-adevar executate cu respectarea cadrului legal sau nu. Aceasta societate comerciala era obligata ca inainte de inceperea lucrarilor sa fi semnat cu fiecare proprietar de teren un document scris , din care sa rezulte clar conditiile in care aceasta societate are acces pe terenul in cauza, durata de timp afectata lucrarilor in sine si costurile aferente pentru punerea la dispozitie a terenului in favoarea Prospectiuni SA. In baza acestor documente SC PROSPECTIUNI SA putea cere emiterea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor aferente. Inexistenta acestor acorduri inainte de desfasurarea efectiva a lucrarilor de prospectiuni se traduce prin incalcarea legii privitoare la modul de autorizare a lucrarilor de constructii (inclusiv a celor legate de prospectiuni geologice) cu buna stiinta de catre aceasta societate comerciala. Incheierea vreunui document in baza caruia se acorda despagubiri pentru daunele provocate proprietarilor de teren nu absolva SC PROSPECTIUNI SA de a incheia contracte de acces pe terenurile in cauza, in baza carora sa fi fost autorizate lucrarile de realizare a retelei de cabluri si senzori. Astfel intr-un procent de peste 90% proprietarii terenurilor agricole sunt despagubiti in functie de suprafata terenului si cultura respectiva. Despagubirile pot aparea doar in urma acordului de acces pe teren din partea proprietarului. Foarte buna precizarea! Din asta inteleg ca acolo unde nu exista acorduri de acces pe teren nu exista despagubiri, iar SNGN ROMGAZ SA se bucura ca are de platit mai putin! Apropos de platile ROMGAZ-ului… A fost bugetat accesul pe proprietati sau a fost bugetata doar acordarea de despagubiri pentru distrugerea culturilor? Pentru o mica parte din suprafetele agricole care au o situatie neclara la primarii – nu sunt planuri parcelare, nu exista titluri de proprietate etc. – nu se pot da despagubiri, deasemenea pentru acestea din urma nici nu sunt solicitate aceste despagubiri. Din asta inteleg ca SC PROSPECTIUNI SA s-a aflat in imposibilitatea de a solicita si de a obtine certificat de urbanism si autorizatie de constructie pentru reteaua de cabluri si senzori cu care au cules datele respective de pe terenurile unde nu au fost identificati proprietarii. Si daca tot s-a aflat in imposibilitate de a obtine aceste documente sa intelegem ca lucrarile au fost totusi realizate si decontate de SNGN ROMGAZ SA, fara a se achita sumele aferente autorizarii legale, pentru accesul pe proprietati precum si pentru eventualele daune provocate celor ce detin culturi pe acele terenuri. firesti? Apropos de despagubiri: cum si cand s-a evaluat cuantumul despagubirilor acordate proprietarilor de teren? Ochiometric , inainte de accesul propriu-zis pe proprietate sau riguros stiintific dupa efectuarea lucrarilor de prospectiuni?

Proprietatiile pentru care nu se obtine acordul proprietarului din diferite motive – nu doresc amplasarea sau nu sunt de acord cu cuantumul despagubirilor – sunt lasate in afara zonei de acoperire cu lucrari. In concluzie consideram ca nici un echipament de inregistrare nu este amplasat pe teren fara o intelegere prealabila cu proprietarii. O basm frumos, o basm frumos! Exista dovezi clare ca Prospectiuni SA a montat si utilizat asemenea retele de cabluri si senzori fara acordul proprietarilor. Willy Schuster este dovada minima si esentiala ca acest lucru s-a petrecut. Si daca mai vreti un exemplu: preotul ortodox din Alma Vii. Si nu cred ca Prospectiuni SA a colectat niste date pe care sa nu le fi introdus deja intr-o situatie de lucrari pe care sa o fi inaintat spre decontare catre SNGN ROMGAZ SA. Daca imi pun imaginatia la contributie as putea presupune ca ROMGAZ SA este de buna credinta si nu are cunostinta despre acesemenea practici. In cazul in care Romgaz SA a decontat niste lucrari efectuate de Prospectiuni SA in baza unor documente justificative care contin falsuri, chiar pot sa consider ca aceasta a fost fraudata.

Avand in vedere cele de mai sus consideram ca datele colectate din perimetru proiectat si contractat pentru achizitie de servicii de inregistrare date seismice sunt reale si corecte si eventualele modificari se fac numai cu acordul supervizorilor Romgaz. Acesta este un punct asupra caruia -dati-mi voie – nu sunt de acord. Pot fi de acord ca din punct de vedere tehnic informatiile colectate sunt corecte si reale. Nici macar nu ma intereseaza daca datele tehnice respective sunt relevante sau nu. Insa din punct de vedere legal, aceste date au fost colectate cu incalcarea drepturilor constitutionale ale unor proprietari de terenuri si cu fraudarea bugetelor locale si judetene prin simpla eludare a obligatiei legale de a solicita si obtine in conditii legale certificatele de urbanism si autorizatile de constructie aferente parcelelor de teren unde s-a instalat si exploatat retele de cabluri si senzori fara acordul proprietarilor.

Intrebarea 2 : Exista o procedura legala prin care compania dumneavoastra accepta spre decontare lucrarile de prospectare realizate de SC PROSPECTIUNI SA ?

Raspuns SNGN ROMGAZ SA: Lucrarile de achizitie seismica sunt acceptate la plata in baza contractelor de servicii pe care Romgaz le are cu SC Prospectiuni SA Bucuresti. Sec si cu aroma de cadaverina: Ce proceduri de verificare? Ce proceduri de control financiar intern? Singurul document scris in baza caruia se emit facturile PROSPECTIUNI SA catre SNGN ROMGAZ SA este un contract neinsotit de o situatie de lucrari din care sa rezulte clar pozitionarea exacta a punctelor de unde s-au colectat datele. Asa se deconteaza lucrari de prospectiuni in valoare de 40 milioane de euro?

Ma intreb daca nu cumva asta nu e o schema a unor baieti destepti prin care acestia isi impart cele 40 de milioane de euro. Si daca e asa, asta inseamna ca actionarii SNGN ROMGAZ SA , bugetul de stat si comunitatile locale sunt fraudati cu zambetul pe buze, in numele interesului national.

E musai sa iau un distonocalm. Ma doare capul. Nu mai caut raspunsuri la intrebarile de mai sus. O sa ii rog pe cei competenti sa o faca si-apoi vedem ce parere au cei de la Bursa de la Londra unde SNGN Romgaz este listata. In concluzie: Daca esti actionar al ROMGAZ SA , cred ca tocmai ai fost tepuit…. Si prin statul roman cu toti suntem actionari.

Publicat în Brainstorming | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

Legea permite majorarea taxelor de tranzit pentru transportul de mărfuri prin Pungești, pâna la 10.000 euro/8h dar permite și interdicția de circulație a vehiculelor de mărfuri de peste 10t

Propunere catre Consiliul Local PungestiAvoc. Maier via Simona Niculescu : Legea permite majorarea taxelor de tranzit pentru transportul de marfuri la nivel local  pina la 10.000 euro/8 ore dar permite si interdictia de circulatie a vehiculelor de marfuri de peste 10 tone.

Care sunt taxele locale in principalele localitati din Romania? Aceste taxe se refera la zonele de restrictie care sunt semnalizate cu indicatoare. Pentru obtinerea autorizatiei de circulatie in aceste zone restrictionate se va depune o cerere tipizata la sediile primariilor locale (numarul masinii, tonajul, traseul).

ARAD Peste 7,50 to  –  Nu au acces.  Pentru mai multe informatii in ceea ce priveste taxa in zonele restrictionate in Municipiul Arad faceti click aici.

BACAU
Taxa pentru accesul auto in zonele cu restrictii de tonaj in localitate este de – 2 lei/tona/zi. Acesta este reglementata prin Hotararea Consiliului Local Nr. 4/04.01.2013, la Anexa nr.6.

BAIA MARE
Pentru mai multe informatii in ceea ce priveste taxa in zonele interzise in Municipiul Baia Mare faceti click aici.

BISTRITA
Taxa pentru eliberarea autorizatiei de trafic greu este stabilita prin Hotararea Consiliului Local Nr.158/29.09.2011 Anexa nr.2

CLUJ NAPOCA
Art.1 din Hotararea Consiliului Local nr. 506 din 3 decembrie 2009 interzice accesul vehiculelor cu masa total maxima autorizata de peste 7,5 tone pe strazile de pe raza municipiului Cluj-Napoca, cu exceptia celor care detin autorizatii de liber acces emise de Municipiul Cluj-Napoca.
La eliberarea autorizatiilor de liber acces se percep urmatoarele taxe, pentru aprovizionare si transport marfuri, produse, inclusiv materiale de constructii:

1.  Zona 0 –  noapte (intre orele 21,00 –  07,00):

  • intre 2,5 to –   3,49 to     8 RON/zi      80 RON/luna     400 RON/an
  • intre 3,5 to –   7,49 to   10 RON/zi    100 RON/luna     500 RON/an
  • intre 7,5 to – 11,99 to   13 RON/zi    130 RON/luna     650 RON/an
  • intre  12 to – 15,99 to   15 RON/zi    150 RON/luna     750 RON/an
  • intre  16 to – 21,99 to   18 RON/zi    180 RON/luna     900 RON/an
  • intre  22 to – 29,99 to   20 RON/zi    200 RON/luna   1000 RON/an
  • intre  30 to – 39,99 to   23 RON/zi    230 RON/luna   1150 RON/an
  • peste 40 to                   25 RON/zi    250 RON/luna   1250 RON/an

4.   Zona 0 / zi (intre orele 07,00 –  21,00):

  • intre 2,5 to –   3,49 to   16 RON/zi    160 RON/luna     800 RON/an
  • intre 3,5 to –   7,49 to   20 RON/zi    200 RON/luna   1000 RON/an
  • intre 7,5 to – 11,99 to   26 RON/zi    260 RON/luna   1300 RON/an
  • intre  12 to – 15,99 to   30 RON/zi    300 RON/luna   1500 RON/an
  • intre  16 to – 21,99 to   36 RON/zi    360 RON/luna   1800 RON/an
  • intre  22 to – 29,99 to   40 RON/zi    400 RON/luna   2000 RON/an
  • intre  30 to – 39,99 to   46 RON/zi    460 RON/luna   2300 RON/an
  • peste 40 to                   50 RON/zi    500 RON/luna   2500 RON/an

5.  Pentru celelalte zone ale municipiului (fara zona 0) – noapte (21,00 – 07,00)

  • intre 7,5 to – 11,99 to     7 RON/zi      70 RON/luna     350 RON/an
  • intre  16 to – 21,99 to     9 RON/zi      90 RON/luna     500 RON/an
  • intre  22 to – 29,99 to   11 RON/zi    110 RON/luna     550 RON/an
  • intre  30 to – 39,99 to   12 RON/zi    120 RON/luna     600 RON/an
  • peste 40 to                   14 RON/zi    140 RON/luna     650 RON/an

4. Pentru celelalte zone ale municipiului (fara zona0) – zi (07,00 – 21,00)

  • intre 7,5 to – 11,99 to   14 RON/zi    140 RON/luna     700 RON/an
  • intre  16 to – 21,99 to   18 RON/zi    180 RON/luna   1000 RON/an
  • intre  22 to – 29,99 to   22 RON/zi    220 RON/luna   1100 RON/an
  • intre  30 to – 39,99 to   24 RON/zi    240 RON/luna   1200 RON/an
  • peste 40 to                   28 RON/zi    280 RON/luna   1300 RON/an

Taxele, si strazile din zonele de mai sus sunt stabilite in Hotararea Consiliului Local Nr. 189/2006. Pentru autorizatie de liber acces – click aici. Harta zona acces in Cluj-Napoca – click aici.

CONSTANTA
Taxa se stabileste in functie de masa totala maxima autorizata pentru toate autotractorele, autotrenurile, inclusiv ansamblelor formate din acestea cu semiremorci sau remorci, autovehiculele destinate transportului de marfa si in functie de capacitatea autovehiculului, astfel:
Masa totala maxima autorizata                                 Lei/zi    Lei/luna     Lei/an
1. pana la 2,5 tone inclusiv                                              4            85             720
2. intre 2,5 – 3,5 tone inclusiv                                         6          125           1.080
3. intre 3,5 – 5 tone inclusiv                                            9          190           1.620
4. intre 5 – 10 tone inclusiv                                           15          315           2.700
5. intre 10 – 20 tone inclusiv                                        25          525           4.500
6. peste 20 tone (inclusiv captractor autotrenuri)    35          735           6.300
Taxa este stabilitata prin Hotararea Consiliului Judetean Constanta Nr. 252 din 17.08.2012 Cerere pentru eliberarea autorizatiei de circulatie pe drumuri judetene – click aici. Institutii publice care elibereaza autorizatii de circulatie pe drumurile judetene – click aici. Societati comerciale care elibereaza autorizatii de circulatie pe drumurile judetene – click aici.

GIURGIU Taxele speciale de utilizare a drumurilor judetene pentru anul 2010, precum si modelele Cererii pentru eliberarea autorizatiei de circulatie pe drumurile judetene sunt stabilite prin Hotararea Consiliului Judetean Nr. 244 din 17.11.2009 astfel:
MTMA                                                                   Lei / Zi          Lei / Luna         Lei / An
1. Intre 16-20 to inclusiv                                         40                    750                8500
2. Peste 20 to (inclusiv cap tractor autotrenuri)  50                    900              10000
-de la 7.5 t la 15 t    – 375 lei/luna sau 25 lei/zi
-peste 15 t               – 450 lei/luna sau 30 lei/zi
Nr. de telefon la care va puteti adresa pentru informatii referitor la obtinerea autorizatiei de drum pentru Municipiul Giurgiu este 0246-214-204 (centrala) – serviciu strazi

HUNEDOARA
Taxa pentru obtinerea avizului de acces auto in zonele cu restrictii de tonaj se stabileste dupa cum urmeaza:
– pentru autovehicule cu capacitatea intre 3.5 si 7.5 tone = 8 lei/zi = 80 lei/luna = 240 lei/an
– pentru autovehicule cu capacitatea intre 7.5 si 16 tone = 10 lei/zi = 100 lei/luna = 300 lei/an
– pentru autovehicule cu capacitatea intre 16 tone si 26 tone = 20 lei/zi = 200 lei/luna = 600 lei/an
– pentru autovehicule cu capacitatea intre 26 tone si 40 tone = 30 lei/zi = 300 lei/luna = 900 lei/an
Taxa este stabilita prin Hotararea Consiliului Local Nr. 292/2012, Hotararea Consiliului Local Nr. 292/2012, la art.17 alin E.  

IASI
1. Taxa acces autovehicule pe strazile unde circulatia este interzisa in ambele sensuri (greutate cuprinsa intre 1,5 t si 2,5): 280 RON
2. Taxa acces autovehicule cu greutate mai mare de 2,4 t care circula in interiorul perimetrului format de centura de tranzitare a municipiliului: 550 RON
3. Taxa transport agabaritic: 1.105 RON
4. Taxa aviz comisie municipala de circulatie si/sau dasfasurarea activitatilor comerciale: 110 RON
Taxele de acces in zonele cu restrictii de tonaj sunt stabilite prin Hotararea Consiliului Local nr. 180/14.06.2011, Hotararea Consiliului Local nr. 180/14.06.2011, la Anexa 8.2

ORADEA
Regulamentul de eliberare a autorizatiilor de transport greu aprobat prin Hotorarea de Consiliu Local nr. 909/2009 s-a modificat prin Hotararea Consiliul Local nr. 362/26.05.2010, Hotararea Consiliul Local nr. 362/26.05.2010, incluzand in categoria mijloacelor de transport ce necesita autorizatie pentru circulatie in zona centrala si pe cele cu masa maxima total autorizata intre 5 to si 7,5 to.
Autorizatiile ce se emit, sunt:
      – pentru o zi 50 lei
      – pentru o luna calendaristica 400 lei
      – pentru un an calendaristic 2000 lei
Autorizatiile se emit la camera 14 (parter Primaria Oradea), solicitantul trebuind sa prezinte copie dupa talonul masinii, datele de identificare ale societatii, ale persoanei reprezentante, precum dovada achitarii taxei.
Agentii economici cu sediul in alte localitati pot cumpara aceste autorizatii de la statiile de distribuire a carburantilor de la intrarile din oras:
       – statiile ROMPETROL pentru intrarile dinspre Satu Mare, Arad, Santandrei
       – statiile LUKOIL pentru intrarile dinspre Cluj, Deva, Bors

PITESTI
Pentru eliberarea certificatului de producator taxa este de 80 lei.
Pentru eliberarea acordului de circulatie  in functie de tonaj se percep urmatoarele taxe:
a) Intre 3.5 tone si 7.5 tone inclusiv: 200 lei / an calendaristic
b) Intre 7.5 tone si 16 tone inclusiv: 300 lei / an calendaristic
c) Intre 16 tone si 30 tone inclusiv: 400 lei / an calendaristic
d) Mai mare de 30 tone: 500 lei / an calendaristic
e) Pentru acordul de circulatie global: 10.000 lei / an calendaristic
f) Pentru acordul de circulatie global special: 20.000 lei / an calendaristic
Pentru eliberarea acordului de circulatie pe perioada fractionate se percep urmatoarele taxe:
a) Intre 3.5t ai 7.5t inclusiv: 150 lei/6 luni, 100 lei/3 luni, 50 lei/luna, 20 lei/zi
b) Intre 7.5t ai 16t inclusiv: 200 lei/6 luni, 150 lei/3 luni, 80 lei/luna, 30 lei/zi
c) Intre 16t ai 30t inclusiv: 250 lei/6 luni, 150 lei/3 luni, 130 lei/luna, 50 lei/zi
d) Mai mare de 30t: 300 lei/6 luni, 200 lei/3 luni, 125 lei/luna, 80 lei/zi
e) Pentru acord global: 5000 lei/6 luni, 4000 lei/3 luni, 3000 lei/luna, 500 lei/zi
f) Pentru acord global special: 10.000 lei/6ln, 8000 lei/3ln, 6000 lei/ln, 1000 lei/zi
Pentru circulatia autovehiculelor/utilajelor/remorcilor/semiremorcilor pe arterele unde au fost instituite restrictii de tonaj din zona centrala, se percepe o taxa unica de 60 lei/zi. Taxa pentru inregistrarea vehiculelor care sunt supuse inmatriculalarii  este de 60 lei/vehicul. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de traseu, acordata operatorilor de transport care executa transport rutier de persoane catre centrele comerciale, este de 2500 lei / an calendaristic/vehicul.
Taxele sunt stabilite prin Hotararea Consiliului Local Nr. 241/2012, Anexa nr. 11

RESITA
– Pentru vehiculele cu MTMA pana in 7.5 to nu exista o taxa de acces in oras.
– Pentru toate vehiculele care depasesc MTMA  de 7 tone, taxa este de 27.5 lei/luna/autovehicul
– Taxa este stabilita prin Hotararea Consiliului Local Nr. 406/15.12.2011, Anexa nr.2

SATU MARE Conform Hotararii Consiuliului Local Nr. 119/25.04.2013, pe raza municipiului Satu Mare este interzisa circulatia autovehiculelor destinate transportului de marfuri si materiale precum si utilajelor autopropulsate utilizate in constructii care a MTMA mai mare de 3,5 tone. Accesul in zonele cu restrictii se poate realiza doar in baza unei autorizatii de acces pentru traficul greu.

Mijloacele de transport care au MTMA mai mare de 3,5 tone vor avea acces fara a obtine autorizatie de acces pentru trafic greu pe sectoarele de strazi = „Traseul de grafic greu”, acestea fiind stabilite prin HCL Nr. 119/25.04.2013, Art.6.

Tarifele pentru obtinerea autorizatiei de acces, in functie de zona si de masa maxima autorizata a vehiculului sunt
stabilite prin Hotararea Consiuliului Local Nr. 119/25.04.2013

SFANTU GHEORGHE Pentru informatii referitor la accesul de intrare al camioanelor, in Municipiul Sf. Gheorghe, puteti vizualiza Hotararea Consiliului Local Nr. 285/2011 Anexa

TG.JIU Hotararea Consiliului Local Nr. 436/20.11.2011, Art.8.Alineat(10
Cuantumul taxelor pentru libera trecere este:
a) LT-pentru auto cu masa maxima autorizata pana la 10 tone = 200 lei/luna.
b) LT-pentru auto cu masa maxima autorizata peste la 10 tone = 300 lei/luna.
a) LT-pentru auto cu masa maxima autorizata pana la 10 tone = 1000 lei/an.
b) LT-pentru auto cu masa maxima autorizata peste la 10 tone = 1500 lei/an.
e) LT-pentru o zi = 30 lei
f)  LT-pentru o saptamana = 100 lei.
g) Taxa eliberare duplicat =10 lei.
Restul prevederilor Hotararea Consiliului Local Nr. 212/30.05.2011, raman neschimbate.

TG. MURES Taxa pentru autorizatia de libera trecere si oprire pentru mijloacele de transport in zonele cu restrictie de circulatie sunt stabilite prin Hotararea Consiliului Local Nr. 143/2012
– sarcina <= 20 t = 25 lei/mijloc transport/zi
– sarcina > 20 t = 35 lei/mijloc transport/zi

TIMISOARA Taxa de tranzit pe anul 2012 este prevazuta in Hotararea Consiliului Local Nr. 379/29.11.2011, astfel:
    -se restrectioneaza accesul si circulatia autovehiculelor destinate transportului de marfuri si a utilajelor cu MTMA mai mare de 3.5 tone in zona municipiului Timisoara, identificata potrivit Hotararea Consiliului Local Nr. 485/2006 prin Anexa Nr. 1 si Anexa Nr. 2
    -restrictionarea circulatiei autovehicolelor cu MTMA mai mare de 3.5 tone se face astfel:
         20:00-07:00 accesul si circulatia acestora sunt  permise numai pe baza de autorizatie.
         07:00-20:00 accesul si circulatia acestora sunt interzise.
         fara restrictii orare in cazul legitimatiilor si abomamentelor, cu exceptia intervalului orar 07:30-08:30.
Tariful perceput pentru obtinerea legitimatiei este de 600 lei .
Tarifele percepute pentru obtinerea  abonamentelor lunare nominale sunt urmatoarele:
        3,5 t (exclusiv) – 5 t (inclusiv) – 1200 lei
        5 t (exclusiv) – 7,5 t (inclusiv) – 2000 lei
        7,5 t (exclusiv) – 12,5 t (inclusiv) – 4000 lei
        12,5 t (exclusiv) – 16 t (inclusiv) – 6000 lei
        16 t (exclusiv) – 22 t (inclusiv) – 8000 lei
        22 t (exclusiv) – 40 t (inclusiv) – 10000 lei
        Peste 40 t – 12000 lei
Se pot emite abonamente si  pentru mai multe luni, cu plata tarifului corespunzator pentru fiecare luna, cumulat. Pentru abonamentele emise pentru un an (12 luni), tariful cumulat se reduce cu 25%.

BUCURESTI
Taxa privind accesul autovehiculelor destinate transportului de marfuri si a utilajelor cu MTMA mai mare de 5 tone in municipiul Bucuresti este stabilita prin HCGMB Nr. 3/29.01.2013, Anexa Nr. 1:
                                                                    Lei/Zi                   Lei/Luna
a) pentru accesul si circulatia in zona A
    – intre 5 – 7,5 tone inclusiv                            231                       2000
    – intre 7,5 – 12,5 tone inclusiv                        452                       4000
    – intre 12,5 – 16 tone inclusiv                         903                       8000
    – intre 16 – 22 tone inclusiv                           1355                     12000
    – intre 22 – 40 tone inclusiv                           1806                     16000
    – mai mare de 40 de tone                              2247                     20000
b) pentru accesul si circulatia in zona B
    – intre 5 – 7,5 tone inclusiv                               63                         500
    – intre 7,5 – 12,5 tone inclusiv                         116                       1000
    – intre 12,5 – 16 tone inclusiv                          179                       1500
    – intre 16 – 22 tone inclusiv                             231                       2000
    – intre 22 – 40 tone inclusiv                             284                       2500
    – mai mare de 40 de tone                               347                       3000

Taxele de utilizare a infrastructurii rutiere pot fi vizualizate pentru tarile din Europa la rubrica noastra de Harti si Rute. www.euload.com/harta europa.php

9. decembrie 2013 12:47; Reactualizat la: 9. decembrie 2013 16:57;


Din 2014 intra in vigoare taxa de tranzit la Timisoara, dar nu exista inca metodologie de aplicare

Chiar dacă ne aflăm în luna decembrie, iar din 2014 la Timişoara ar trebui să se introducă din nou taxa de tranzit pentru autovehiculele de peste 7,5 tone, conform unei hotărâri de consiliu local adoptate în primăvară, nu a fost aprobată încă nicio metodologie de punere în aplicare. Deocamdată nu se ştie cum vor fi încasaţi de la transportatori cei 200 de lei care ar trebui să se plătească la fiecare tranzitare a municipiului şi ce sancţiuni se vor aplica.

Noua taxă de tranzit a fost aprobată în Consiliul Local Timişoara în primăvară, atunci când au fost stabilite impozitele şi taxele locale pentru anul 2014, într-o formă diferită faţă de cea pe care a încercat să o impună fosta administraţie şi care a fost îndelung contestată. Este vorba despre o taxă în valoare de 200 de lei impusă pentru autovehiculele de transport marfă de peste 7,5 tone care deşi au rute ocolitoare tranzitează oraşul. Concret, taxa de tranzit ar urma să fie plătită, din ianuarie 2014, de cei cu vehicule de transport marfă peste 7,5 tone care traversează municipiul Timişoara când ar putea să nu tranziteze oraşul pentru a ajunge la destinaţie, folosind tronsonul de şosea de centură existent la ora actuală, potrivit celor stabilite de autorităţile locale. Nu o vor achita cei care nu au la dispoziţie rute ocolitoare şi trebuie să treacă prin oraş ca să ajungă la destinaţie.

Deşi ne aflăm deja în luna decembrie şi ne mai desparte puţin de intrarea în noul an, încă nu se ştie cum va fi efectiv plătită această taxă de către transportatori, ce sancţiuni se vor aplica în caz de neachitare şi mai ales cum se vor face verificările pe teren şi cine exact le va face. Nu a fost încă stabilit nimic în acest sens.
Primarul Nicolae Robu anunţa, încă din luna septembrie, că se lucrează la metodologia de punere în aplicare, la un regulament, dar un astfel de regulament nu a fost încă aprobat în consiliul local.

„Este în faza finală (n.r. – metodologia). Urmează să intre spre aprobare în plen, trebuie s-o facem cunoscută, pentru ca lumea să ştie. Se va face plata, în orice caz, aşa cum am stabilit de la început, cu ajutorul mijloacelor electronice. Cred că mai degrabă ne vom limita la mijloacele electronice. Telefonul, în principiu, dar sigur, se poate şi de pe calculator, de pe tabletă… Nu cred că vom mai crea şi alte posibilităţi”, declara Robu, în septembrie.

Viceprimarul Dan Diaconu ne-a declarat, luni, că încă se lucrează la metodologie şi că un proiect de hotărâre pe această temă va intra în atenţia aleşilor locali în ultima şedinţă de consiliu din acest an, care va avea loc probabil înainte de sărbători.


Exceptie de nelegalitate a hotarârii Consiliului Judetean pentru instituire taxa de utilizare a drumurilor judetene. Impozite şi taxe

Categorie: Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ

Art.6 – Legea nr.52/2003

Art.5, art.30 – Legea nr.273/2006

Art.282 – Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal

Directiva/2006/38/CE a Parlamentului European

Prin încheierea de sedinta pronuntata la data de 02.12.2009 de Tribunalul Constanta în dosarul nr.1015/256/2009 a fost sesizat Tribunalul Constanta – Sectia comerciala, de contencios-administrativ si fiscal cu solutionarea exceptiei de nelegalitate a Hotarârii Consiliului Judetean Constanta nr.223/2008, exceptie invocata de catre recurenta – petenta SC T.U.D. SRL Tulcea în contradictoriu cu intimatul – organ constatator Consiliul Judetean Constanta în cadrul plângerii contraventionale formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr.0000004/16.02.2009.

Reclamanta petenta a invocat urmatoarele motive de nelegalitate a HCJ Constanta nr.223/2008:

-aplicarea taxei speciale pentru utilizarea drumurilor judetene, care este, conform Directivei C.E.62/1999, modificata de Directivele C.E.38/2006 si 103/2006, un tarif de utilizare a infrastructurii rutiere, denatureaza concurenta între transportatorii rutieri deoarece nu au fost analizate efectele introducerii acestei taxe speciale asupra populatiei, în general, si asupra transportatorilor, în special;

-taxa dezavantajeaza în mod nejustificat utilizatorii ocazionali ai retelei rutiere, deoarece orice taxa de acest tip, care afecteaza concurenta în domeniul transporturilor, nu poate fi adoptata decât în mod coordonat la nivel national si astfel încât sa reflecte costurile pentru constructia, reabilitarea, modernizarea si întretinerea drumurilor luate în considerare;

-nu este asigurata plata acestei taxe speciale în puncte de vânzare importante pentru transportatori, ci doar la sedii de primarii, de sectii de drumuri ori de posta, care nu pot fi accesate cu usurinta de transportatorii în trafic greu;

-nu este asigurata plata taxei 24h din 24h la fiecare din punctele de tranzit, nu se poate face plata taxei din afara României, nu se poate face plata taxei prin utilizarea tuturor mijloacelor obisnuite de plata;

-anumite valori ale taxei speciale depasesc valorile maxime impuse prin directiva, iar în aproape toate cazurile depasesc valorile impuse pentru roviniete în cazul utilizarii drumurilor nationale;

-valorile taxei speciale nu au la baza decât declarativ principiul recuperarii costurilor infrastructurii, nu sunt proportionale cu utilizarea infrastructurii de catre un anumit tip de vehicul, deoarece nu exista un studiu privind modul de calcul al acestei taxe si nicio analiza cost-beneficiu privind introducerea acestei taxe;

-nu exista dovada informarii Comisiei Europene asupra introducerii acestei taxe speciale, cu minim 4 luni înainte de punerea în aplicare, astfel cum prevede Directiva CE 62/1999, modificata de Directivele CE 38/2006 si 103/2006, astfel ca aceasta comisie nu si-a dat avizul cu privire la taxa în discutie, aspect ce afecteaza imaginea României ca urmare a nerespectarii legislatiei comunitare.

Legal citat, intimatul Consiliul Judetean Constanta, în calitate de emitent al actului, nu a formulat întâmpinare fata de exceptia de nelegalitate invocata.

În conformitate cu disp. art.13 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, intimatul a depus la dosarul cauzei HCJ Constanta nr.223/2008 privind completarea HCJ Constanta nr.5/2007 privind stabilirea unor tarife, taxe si taxe speciale pentru anul 2007 si documentatia care a stat la baza emiterii acesteia; dovezi privind aducerea la cunostinta publicului a HCJ Constanta nr.223/2008, respectiv: dovada afisarii pe site-ul emitentului, comunicate de presa din datele de 03.02.2009, 10.02.3009, 12.023.2009, articole din presa scrisa; alte înscrisuri.

Prin Sentinta civila nr.398/01.04.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta – Sectia comerciala si de contencios-administrativ a fost admisa exceptia de nelegalitate invocata de reclamant si s-a constatat nelegalitatea HCJ Constanta nr.223/13.08.2008.

Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut ca prin HCJ Constanta nr.223/13 august 2008 s-a completat HCJ Constanta nr.5/2007 privind stabilirea unor tarife, taxe si taxe speciale pentru anul 2007 cu articolele 41-44, care, în esenta, prevad urmatoarele:

– se instituie taxa de utilizare a drumurilor judetene, precum si modalitatea de aplicare a acesteia, în sensul ca taxa de utilizare a drumurilor judetene se instituie în temeiul art.282 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, este fundamentata pe necesitatea asigurarii sigurantei în trafic pe reteaua de drumuri judetene aflate în proprietatea Judetului Constanta, si este utilizata pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a Regiei Judetene de Drumuri si Poduri Constanta, în calitate de administrator, în scopul prevenirii evenimentelor rutiere datorate starii drumurilor judetene si evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor si mediului;

– taxa este datorata de persoanele fizice si juridice care detin/utilizeaza autovehicule de transport marfa si persoane, pentru utilizarea retelei de drumuri judetene, grupate dupa capacitatea portanta;

– taxa se stabileste în functie de masa totala maxima autorizata, pentru autovehicule destinate transportului de marfa si, în functie de capacitatea autovehiculului, pentru autovehicule destinate transportului de persoane;

– în vederea controlului traficului, taxarii si obtinerii autorizatiilor zilnice se amplaseaza puncte permanente în 17 locatii pe drumurile judetene aflate în proprietatea Judetului Constanta, cu posibilitatea achizitionarii si a unor autorizatii lunare/anuale si a platii taxei în numerar la punctele de încasare autorizate cât si prin ordin de plata în contul Consiliului Judetean Constanta;

– sustragerea de la plata taxei constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa între 1500 lei si 2500 lei;

– contravaloarea taxei se face venit la bugetul judetean, va fi utilizata pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a Regiei Judetene de Drumuri si Poduri Constanta, în calitate de administrator al drumurilor judetene, în scopul asigurarii desfasurarii în conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile judetene;

– taxa de utilizare a drumurilor judetene se colecteaza într-un cont distinct, deschis în afara bugetului judetean, si va fi utilizata în scopul pentru care a fost instituita, iar sumele ramase neutilizate la sfârsitul anului se vor folosi în anul urmator cu aceeasi destinatie;

– se aproba Regulamentul de adoptare a taxei de utilizare a drumurilor judetene prevazut în anexa 1 (anexa 4e) modelul cererii tip pentru obtinerea autorizatiei de circulatie prevazut în anexa 2 (anexa 4f), precum si modelele autorizatiilor de circulatie prevazute în anexa 3 (anexa 4g), anexele 1-3 facând parte integranta din H.C.J. Constanta nr. 223/2008 .

Instanta de fond a constatat ca fiind nefondate criticile de nelegalitate ale HCJ Constanta nr.223/2008 fundamentate pe încalcarea disp. Directivei 2006/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului, de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfa a taxelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, întrucât taxa de utilizare a drumurilor judetene instituita prin HCJ Constanta nr.223/2008 nu se aplica pentru pe drumuri incluse în reteaua transeuropeana de drumuri, paralele sau în concurenta directa cu reteaua rutiera transeuropeana.

S-au apreciat ca nefondate si criticile de nelegalitate ale HCJ Constanta nr.223/2008 derivate din imposibilitatea platii acestei taxe speciale în puncte de vânzare importante pentru transportatori, platii taxei 24h din 24h la fiecare din punctele de tranzit, nu din afara României, sau prin utilizarea tuturor mijloacelor obisnuite de plata, acestea fiind chestiuni ce tin de ce tin de temeinicia plângerii contraventionale în situatia în care o astfel de împrejurare, de imposibilitate obiectiva de plata a taxei, este dovedita.

În ceea ce priveste criticile de nelegalitate referitoare la denaturarea concurentei între transportatorii rutieri, deoarece nu au fost analizate efectele introducerii acestei taxe speciale asupra populatiei si asupra transportatorilor, precum si nerespectarea principiului recuperarii costurilor infrastructurii, disproportionalitatea cu utilizarea infrastructurii de catre un anumit tip de vehicul, deoarece nu exista un studiu privind modul de calcul al acestei taxe si nicio analiza cost-beneficiu privind introducerea acestei taxe, s-a retinut ca aceste motive de nelegalitate sunt fondate.

Astfel, instanta a retinut ca, potrivit Legii nr.52/21.03.2003 privind transparenta decizionala în administratia publica, autoritatilor administratiei publice le revine o obligatie de transparenta, respectiv de a de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative si la minutele sedintelor publice, cu mentiunea ca în întelesul acestei legi, potrivit art.3, termenul de act normativ are semnificatia de act emis sau adoptat de o autoritate publica, cu aplicabilitate generala.

În scopul îndeplinirii principiilor care guverneaza aceasta lege, prin dispozitiile art. 6 si 7 din acest act normativ s-au stabilit procedurile privind participarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative si la cel de luare a deciziilor.

HCJ Constanta nr.223/2008 este un act normativ, în sensul Legii nr.52/2006, cu relevanta asupra mediului de afaceri, activitatea de transport marfa/persoane desfasurându-se de catre operatori de transport rutier autorizati în conditiile OUG nr.109/2005 privind transporturile rutiere.

S-a retinut ca intimatul a facut dovada aducerii la cunostinta publicului a HCJ Constanta nr.223/2008 prin afisare pe site-ul emitentului, comunicate de presa din datele de 03.02.2009, 10.02.3009, 12.02.2009, articole din presa scrisa, prezentari de radio si televiziune, fiind astfel îndeplinite cerintele de publicitate impuse de art.4 alin.3 din OG nr.2/2001, precum si ale art.30 alin.4 din Legea nr.273/2006, dar nu si a respectarii dispozitiilor legale cuprinse în art.6 din Legea nr.52/2003, privind procedura de elaborare a actelor normative, în sensul ca nu se face dovada publicarii anuntului referitor la intentia de adoptare a taxei în cauza în site-ul propriu, a afisarii acestuia la sediul propriu, într-un spatiu accesibil publicului, a-l transmiterii catre mass-media centrala sau locala precum si asociatiilor de afaceri si altor asociatii, în speta asociatiilor de transportatori, care pot fi identificate atât pe site-ul Ministerului Transporturilor, în evidenta caruia sunt luate potrivit art.52 alin.1 din OG nr.26/2000, precum si în Registrul National ONG, disponibil pe site-ul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Din analiza textului HCJ Constanta nr.223/2008 s-a constatat ca taxa de utilizare a drumurilor judetene nu are la baza nicio fundamentare tehnico-economica care sa justifice introducerea acestui tip de taxa locala. Astfel, desi au fost depuse expunerea de motive si raportul pentru aprobarea hotarârii, în continutul acestora nu se regaseste fundamentarea instituirii taxei contestate. În cuprinsul HCJ Constanta nr.223/2008 se face precizarea ca taxa este fundamentata pe necesitatea asigurarii sigurantei în trafic pe reteaua de drumuri judetene aflate în proprietatea Judetului Constanta, si este utilizata pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare a Regiei Judetene de Drumuri si Poduri Constanta, în calitate de administrator, în scopul prevenirii evenimentelor rutiere datorate starii drumurilor judetene si evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor si mediului, dar aceasta mentiune nu este sustinuta de o documentatie care sa justifice necesitatea instituirii acestei taxe în conditiile în care Regia Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta, constituita ca unitate sub autoritatea Consiliului Judetean Constanta, beneficiaza de fonduri banesti alocate de la bugetul judetean, si nu este dovedita împrejurarea ca bugetul acesteia nu este suficienta si pentru întretinerea drumurilor judetene, fiind necesara introducerea unei noi taxe.

De asemenea, s-a retinut ca nu se face nicio referire la fondurile alocate pâna la acea data pentru reparatia sau întretinerea drumurilor respective – deci nu exista termen de comparatie, si nici la planul considerat pentru reparatia sau întretinerea drumurilor respective. Nici hotarârea si nici Regulamentul nu fac mentiuni cu privire la necesarul de fonduri si nici la sursele existente în prezent.

Publicat în Brainstorming | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Iosif Kiss către Președinte și sefii siguranței naționale

Domnule Presedinte al Romaniei, Domnilor sefi de institutii cu responsabilitati in apararea statului de drept si a sigurantei nationale, 

Subsemnatul Kiss Iosif, cetatean roman, domiciliat in Romania, platitor de taxe si impozite in Romania, va cer sa luati masurile ce tin de competenta dumneavoastra pentru apararea cetatenilor Romaniei si a drepturilor lor fundamentale, a Constitutiei si a tuturor intereselor legitime ale cetatenilor si ale comunitatilor locale, interese ce tin de dreptul la viata, la un mediu sanatos, la siguranta individuala si nationala, si nu in ultimul rand de dreptul de a fi respectat pentru contributia individuala si colectiva la tot ceea ce inseamna Romania de azi.

In fapt, este inacceptabil ca statul roman, prin Jandarmeria Romana, sa desfasoare activitati de represiune, impotriva cetatenilor lor, care isi exercita dreptul la libera exprimare  pe un teren PRIVAT, in legatura cu activitatile de explorare/exploatare a unor resurse de hidrocarburi si nu numai. Am in vedere actiunile desfasurate in ultimele 48 de ore pe raza comunei Pungesti-Vaslui. Daca dumneavoastra nu dispuneti masuri ferme de sanctionare legala a tuturor acelora care au actionati impotriva populatiei locale in afara cadrului legal, ma vad nevoit sa va anunt public ca voi suspenda plata oricarei forme de taxe si impozite  pana cand autoritatile competente vor fi reprezentate  doar de persoane care inteleg si respecta ca drepturile fundamentale prevazute de Constituia Romaniei si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, pe care Romania si le-a asumat. In lipsa oricaror masuri imediate si ferme pentru respectarea Constitutiei Romaniei ma vad nevoit sa imi manifest indoiala asupra legitimitatii si legalitatii cu care persoanele responsabile de securitatea nationala si de administrarea tarii isi desfasoara activitatea, si pe cale de consecinta voi suspenda orice forma de plata sub forma de taxe si impozite pana cand la conducerea tarii vor fi persoane care sunt responsabile in tot ceea ce gandesc si fac in activitatea curenta. Si fara niciun dubiu, imi voi manifesta PUBLIC aceasta indoiala.

Pe aceasta cale acuz public pe toti responsabilii din Jandarmeria Romana, Ministerul Administratiei si Internelor precum si pe  poti aceia care prin activitatea lor profesionala permit incalcarea drepturilor cetatenilor din Pungesti (si nu numai) prevazute de Constitutia Romaniei si de Carta Europeana a Drepturilor Omului  referitoare la dreptul la viata, la sanatate si la un mediu sanatos.

De asemenea solicit public un punct de vedere din partea Presedintiei, Guvernului Romaniei, Agentiei Nationale a Mediului, Agentiei Nationale a Resurselor Minerale, Academiei Romane, Academiei Romane de Stiinte Agricole,  a Serviciului Roman de Informatii daca procedeele de prospectare/explorare si exploatare a resurselor de hidrocarburi (indiferent de natura lor) afecteaza sau nu calitatea reurselor STRATEGICE de apa potabila si implicit ce efecte vor exista asupra factorului biotic de pe teritoriile ce fac obiectul acestor lucrari. Cine isi poate permite sa afecteze  iremediabil resursa strategica reprezentata de apa potabila? Nu este o chestiune de securitate nationala? Respectarea drepturilor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei  reprezinta sau nu o chestiune de securitate nationala?

Atata timp cat factorii responsabili de apararea Constitutiei si a cetatenilor Romaniei nu respecta cadrul legal existent  voi considera ca România este administrata ilegal si voi suspenda orice forma de „solidaritate sociala” cu cei ce incalca legile deja existente, pana la indreptarea situatiei. Este unica forma de protest pe care o cred eficienta si nu voi ezita sa imi exercit dreptul la libera exprimare  vis-a-vis de aceasta probelma.

Solicit pe aceasta cale demisia factorilor responsabili de aceste incalcari si tragerea la raspundere  legala a celor vinovati, respectiv a Primului Ministru Victor Ponta, a ministrului  MAI, a sefului Jandarmeriei, a sefului Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a sefului Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, a Prefectului judetului Vaslui, a Primarului Comunei Pungesti, precum si a tuturor acelora care prin actiunile si inactiunile lor au generat aceasta stare conflictuala care  degradeaza imaginea Romaniei in lume.

La adresele de mai jos aveti doua documente despre realitatile incontestabile ale Romaniei de azi 03.12.2013.

http://orlandobalas.wordpress.com/2013/12/03/jandarmul-cain-si-taranul-abel/http://gandeste.org/general/iosif-kiss-sa-susținem-industria-farma-luați-un-distonocalm-pentru-ca-avem-de-vorbit-despre-romania-de-maine/35578

Orice inactiune din partea statului roman  referitor la cele prezentate in cele doua documente de mai sus echivaleaza cu o „protectie” adusa unui sistem mafiot, care nu are nimic de-a face cu respectarea cadrului legal si va conduce la mentinerea suspendarii platii taxelor si impozitelor aferente pana la remedierea situatiilor. Daca aceasta inseamna nesupunere civica imi asum responsabilitatea de a fi impotriva nerespectarii legilor intr-un stat de drept.

In speranta ca veti analiza cu seriozitate cele sesizate in prezenta comunicare , va asigur de atasamentul meu fata de Romania si de regulie unui stat de drept.

cu stima, Iosif Kiss

Publicat în Brainstorming, Viva la Revolución | Etichetat , , , , , , , | 1 comentariu

La Bârlad protopopul Vasile Lăiu face chemarea la oaste! E pregătit pentru o bătălie lungă, “cât ‘n’ Roșii Montane”.

Sursa: vlad.ursulean.roBiserica Protestatară din Bârlad, 7 Aprilie 2013

Un bărbat cu ochelari stă la un pupitru înalt și citește un discurs. Vocea e puternică, tonul unduiește calculat, fiecare vorbă lovește la țintă. Sute de oameni îl ascultă în picioare, îngrămădiți unii-n alții, aproape nemișcați. Cuvintele lui ricoșează din poleiul de pe pereți în stomacul oamenilor, unde provoacă niște furnicături care urcă pe șira spinării până la creier. E o chemare la oaste. Suntem într-o biserică. Bărbatul e Vasile Lăiu, protopopul Bârladului. În spatele lui, în altar, zece preoți stau în semicerc, în jurul lui Iisus pe cruce. În fața bisericii sunt echipaje de poliție, jandarmi și pompieri.

„Ne-am rugat astăzi la Dumnezeu să apere România și să ajute poporul român în lupta de supraviețuire și rezistență împotriva cotropitorilor contemporani. În acest 1sens, constatăm cu mâhnire și indignare că actualmente se încearcă înrobirea țării și decimarea populației prin procedee mai subtile. Așa s-ar putea asemăna: o armată invadatoare cu unele corporații străine; căpetenia vrăjmașă cu unii manageri de companii; divanul boieresc cu guvernul; trădătorii de neam și de țară cu lobbyiștii. Dacă altă dată țara era cea care plătea tributul către cotropitori, astăzi, cotropitorii interesați de bogățiile țării plătesc comisioane celor care pot să le netezească calea către jefuirea acestora.” Aici se petrece cea mai mare mobilizare socială din România.

În ultimul an, în Bârlad au fost patru proteste masive, cu mii de oameni, împotriva exploatării gazelor de șist. Multora nu le-a venit să creadă – de unde atâta putere într-una dintre cele mai sărace zone ale României? Asta e povestea gazelor de șist, așa cum o văd majoritatea cetățenilor protestatari din Bârlad. Când se simt amenințați, ei apelează la 2ce au mai puternic: credința în Dumnezeu. Implicarea socială nu vine cu discursuri despre democrația participativă. E o misiune divină. Slujba e pe terminate. Atmosfera e tensionată. Alaiul nu încape în biserică, se revarsă afară, în curte, pe stradă. Unii au afișe cu “NU exploatării” și panglici tricolore legate de brațe. Doi tineri în costum popular țin un banner de pânză neagră, de la pompe funebre, pe care scrie “Go home Chevron“. Cu cât sunt mai departe de biserică, cu atât sunt mai tineri și mai agitați. Câțiva băieți în hanorace sport discută în termeni urbani despre sexualitatea forțelor de ordine, dar încet, să nu-i audă măicuțele, pe care le salută respectuos. Alții desfășoară un banner imens cu un citat din Petre Țuțea: ”Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara!“.

Echipaje de jandarmi sunt pregătite să intervină. E 4 aprilie, o “zi de protest național” declanșată de bârlădeni. Se țin proteste cu gaze de șist în orașe din toată țara, _MG_2298însă tocmai la Bârlad manifestația le-a fost interzisă de primărie pentru că ar tulbura lucrările edilitare’. Când erau în opoziție, politicienii locali au susținut entuziaști protestul. Cum au ajuns la putere, s-a terminat. Primăria, sindicatele și alte instituții care scoteau lumea în stradă au dispărut din peisaj. Dar oamenii au rămas. Și biserica. Pe 27 februarie, la un an de la primul protest, au ieșit în stradă chiar mai mulți – unii au numărat 8000. Acum, în lipsa “aprobării” (procedură fără acoperire legală), protopopul ține o slujbă specială, după care roagă pe toată lumea să meargă acasă.

Confuzie. Ce se-ntâmplă acum? S-a lăsat frigul. Plouă. Trei copilași murdari pe față se hârjonesc la poartă și strigă: “Mergem la primărie! Mergem la primărie!“  O oră mai târziu, protopopul Vasile Lăiu e într-un birou notarial, la un fel de conferință de presă. Cu tot cu notărița Lulu Fânaru și ceilalți membri ai Grupul de Iniţiativă _MG_3589al Societăţii Civile din Bârlad, sunt mai mulți organizatori decât jurnaliști (noi și niște francezi). Presa din București nu prea trece pe-aici, doar preia imagini și le comentează conspirativ /apocaliptic. În timp ce răspunde la o întrebare, protopopul se oprește și ciulește urechile. Se aude un murmur… apoi niște strigăte… se ridică, merge la geam, dă la o parte jaluzelele verticale și face ochii mari. O sută-două de oameni i-au ignorat sfatul și s-au dus să protesteze în fața primăriei, iar acum se îndreaptă spre casa primarului. Părintele se întoarce zâmbind neliniștit: ”Noi nu putem să oprim oamenii să-și manifeste nici măcar problemele personale, ori… asta e o problemă de interes național.

Protestatarii sunt cea mai stranie adunătură pe care am văzut-o. Tineri cu măști de gaze, ca anarhiștii greci. Părinții lor, foști viitori proletari care s-au învoit mai devreme de la serviciu ca să iasă la protest. Babe pe care le vezi în primele rânduri din biserică. Trei P1400364generații într-o armonie perfectă. O băbuță cu o pungă de farmacie mototolită în mână se duce la tineri într-un moment mai liniștit și le spune, ridicând un pumn strâns: “Da’ mai strigați, băieți, strigați!“. Când se domolește treaba la primărie, unul dintre băieții cu măști de gaze merge la părinții lui, mai spre marginea protestului. Tatăl își pune în cap steagul ca să se ferească de ploaie. Băiatul își dă jos masca, dar n-are unde s-o țină. «Dă-o la mine, mamă», îi face femeia semn și îndeasă cu greu masca de gaze în gentuța roșie. Banksy din Bârlad. La un moment dat, jandarmii intră în protestatari pe o trecere de pietoni și încearcă să despartă tinerii de bătrâni. Bătrânii sar pe ei și-i afurisesc până când lasă tinerii în pace. 

“Avem ceva cu cei care cred că sunt stăpânii acestei lumi, iar noi vrem să le demonstrăm că sunt egalii noștri“ Asta îmi spune protopopul, puțin încruntat, după ce trece iureșul pestriț spre casa primarului. Vasile Lăiu are 50 de ani. În altar e impunător ca Papa de la Roma, dar în rest arată ca un tinerel ștrengar. Are o geacă de piele peste sutană și-n cap o pălărie d-aia de popă. În geantă poartă, lângă cruce și epitrahil, un dosar Vasile Lăiu și opt preoți conduc marșul din martie 2012cu informații despre gazele de șist. “Când merg la oameni mă-ntreabă «Ce facem, părinte, cu problema asta?».” Protopopul a rămas ultimul mare obstacol pentru Chevron, după ce guvernul și autoritățile locale au cedat presiunilor. În societatea asta dezorganizată, biserica are cea mai bună logistică. Lăiu știe fiecare mișcare pe care o face compania în zonă: “Sunt protopop, am 27 de comune în subordine și 150 de sate. În fiecare comună sunt cel puțin 2 preoți, dacă nu trei-patru. Noi avem un sistem informațional direct de la sursă foarte sigur: bunul creștin, care nu minte niciodată. Cetățeanul simplu care spune preotului, săracu’, totul. Asta s-a-ntâmplat, asta s-a-ntâmplat, asta s-a-ntâmplat.” În poza de mai sus, Vasile Lăiu și opt preoți conduc marșul din martie 2012.

Vasile Lăiu a auzit pentru prima oară despre gazele de șist în octombrie 2011, la o întâlnire preoțească de la centrul de afaceri din Bârlad. Tot acolo avea o conferință și firma Prospecțiuni SA. În timp ce-și aștepta colegii a intrat în vorbă cu un inginer. L-a întrebat ce face prin Bârlad. «Prospectăm niște P1280171resurse minerale», i-a zis inginerul. Părintele s-a bucurat – știe că resursele pot să aducă prosperitatea unei zone. Dar inginerul i-a tăiat entuziasmul: “Părinte, n-aș dori să fiu pe aici în cazul în care va începe ce trebuie să se exploateze.” Apoi a fost contactat de GISCB – Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene, care i-au spus că un mare pericol s-a abătut asupra comunității. S-a întrebat dacă e bine să se implice în așa ceva, s-a consultat și cu duhovnicul lui. “Ce mă bag eu într-o problemă economică? Dar când am văzut că e o amenințare la sănătatea păstoriților mei am zis că nu mai am cum să stau deoparte.” A găsit un răspuns și în istoria bisericii: În anul 387, cetățenii din Antioh s-au răsculat din cauza taxelor prea mari impuse de Împăratul Romei și au distrus statuile familiei imperiale. Pedeapsa pentru asta era distrugerea cetății. Dar Sfântul Ioan Gură de Aur a convins 20 de pustnici să coboare din munți și să se pună alături de el în fața armatei imperiale. A salvat orașul. Protopopul vede Bârladul ca pe un Antioh contemporan. “Aceasta e misiunea mea, de a apăra viața.

Vasile Lăiu s-a născut în satul Strugari, lângă Moinești. Tatăl lui a lucrat toată viața în mediul forestier. Pe teritoriul părinților era o sondă de petrol. “Când eram copil, mă duceam cu vitele la păscut și ne jucam la sonde ca la noi acasă, n-aveam nici o problemă. Știam că se produc anumite neajunsuri pe care noi, ca familie, le-am acceptat, dat fiind faptul că este o sursă energetică vitală a economiei.” Când era mic, voia să se facă marinar, _MG_2264aviator sau preot. A ales preoția datorită mamei. “Dumnezeu se descoperă în sânul familiei. În facultate doar îl aprofundezi.” A fost repartizat în ’87 în Vaslui, convins că o să se întoarcă în Bacău. S-a implicat de tânăr în comunitate. Povestește cum în 1988 era preot la Roșiești și au venit inundațiile, care riscau să le înece animalele de la combinatul de porci și găini. A ieșit în salopetă și a mobilizat oamenii. «Dacă a ieșit părintele, noi cum să stăm?» Sute de oameni au ieșit atunci și au îndiguit albia râului Bârlad pe sute de metri. Așa s-a remarcat ca gospodar. Când să revină pe pământurile natale, episcopul Hușilor i-a cerut să se ducă la Bârlad și să preia un șantier care stangna: biserica Sfântul Ilie, construită în 1859 și abandonată în perioada comunistă. Acum e alb-imaculată pe dinafară și aurie-strălucitoare pe dinăuntru, ca un palat din Antioh. Aici s-a ținut slujba religioasă anti-fracking.

O bună parte din timpul protopopului e ocupat de campania împotriva gazelor de șist. Vorbește cu localnicii, trimite petiții Președintelui, are două procese la București, urmărește tot ce apare în presă… E greu, dar spune că nu are de ales: “Noi răspundem mai mult în fața lui Dumnezeu decât dumneavoastră. Noi nu vom fi întrebați doar de cele rele, ci și de ce am fi putut face mai bine. Nu pot să-i spun lui Dumnezeu că nu mi-a dat voie politicul sau un domn senator.” Vocea lui tună pe holurile goale ale sediului P1280177protopopiei. E o casă boierească din 1815, cam în paragină, pe care se pregătește să o restaureze. La fel își construiește și comunitatea: metodic, cu răbdare și strategie. E pregătit pentru o bătălie lungă, “cât ‘n’ Roșii Montane”. “Religia impune o anumită disciplină. Ce a menținut acest popor pe aceste meleaguri? Prima dată religia, credința-n Dumnezeu. Apoi dragostea de neam și țară. De aici izvorăște și acest imbold pe care-l avem. Dacă suntem agresați, nu ne lasă conștiința și strămoșii noștri să fim impasibili și mai ales lași. Nu cerem salarii, pensii. Cerem ca natura și viața noastră să fie respectată.” La plecare nu-i pup mâna, dăm noroc. Are palmele moi. Și un logan cu numărul VS-nuștiuce-BOR. Eu mă urc în alt logan, nesfințit. Dau drumul la muzică. Încă-mi vâjâie capul cu ceva sfânta-parascheva. Notez în carnețel o vorbă de duh, să n-o uit: Multă lume face mișto de religie, dar, în societatea românească lipsită de vlagă, Evanghelia are putere. 

PS: De la Băsescu și Ponta până la prieteni de pe Facebook am văzut insinuări că protestele din Bârlad sunt plătite de Gazprom, că Chevron a avut negocieri eșuate cu Biserica și diverse variațiuni. Eu nu am găsit nici o informație concretă în direcția asta. Dacă aveți așa ceva, vă rog să-mi trimiteți și mie. Aș fi încântat să le includ în investigația la care lucrez de vreo șase luni, pe care o voi publica în curând.

Foto: Eu și George Popescu. Sprijin operativ: Ștefan Mako. Pentru tabloul complet al fenomenului social de la Bârlad, citiți și celelalte reportaje de acolo: Ep. 1: Marea Adunare de la Bârlad, Ep. 2: Elevul Paul dintr-a unșpea, scânteia de la Bârlad, Ep. 3: Mamaie, ăștia de la Chevron vor să mi te-omoare!

Am pozat în altar discursul protopopului Lăiu și l-am transcris. Mi se pare un document foarte interesant, îl redau integral: P1400312 Iubiți credincioși și dragi români! Suntem în perioada cea mai potrivită pentru meditație și rugăciune în care, fiecare dintre noi, este chemat să dea dovada că este un bun creștin și bun român, nu numai cu vorba și mai ales cu fapta. Postul mare ne îndeamnă spre a ierta și iubi, spre a întinde mâna celui aflat în necaz, suferință și prigoană. Așa cum fiecare dintre noi avem un ocrotitor, rânduit de bunul Dumnezeu, cel căruia îi purtăm numele, tot așa fiecare neam, popor și țară își au ocrotitorii lor.

Având în vedere faptul că pământul binecuvântat al Moldovei are ocrotitoare principală pe cuvioasa Parascheva, care a salvat de atâtea ori acest pământ, atunci când a fost amenințat de invaziile celor ce-i doreau înrobirea, astăzi când trăim amenințări similare, aceeași cuvioasă ne-a adunat spre a-i înălța rugăciunile noastre de izbăvire. Urmând pilda de credință și patriotism a înaintașilor, în rândul cărora un loc de seamă îl ocupă sfântul voievod Ștefan cel Mare, ne-am rugat cuvioasei Parascheva să mijlocească, alături de noi, înaintea bunului Dumnezeu, rugăciunile noastre prin care să ne întărească și să ne călăuzească spre izbândă în demersul nostru legitim de a ne opune tuturor celor care, indiferent că sunt mai puțin români sau de alte nații, au gânduri vrăjmașe și planuri meschine față de România și poporul român.

Ziua de 4 aprilie 2013 este declarată „Zi de prostest național” împotriva extragerii gazelor de șist și de solidaritate cu acțiunile bârlădenilor care au ca scop demascarea celor ce pun în primejdie populația și jefuirea țării de resursele minerale de către companiile petroliere, avide doar de profit, la care un sprijin substanțial l-au dat și guvernanții noștri. Astăzi, 4 aprilie 2013, la nivel național, se organizează manifestări de protest, dată pe care noi bârlădenii am propus-o și tocmai nouă nu ni s-a aprobat să organizăm un miting legal de protest. Neputându-se desfășura mitingul, ne-a rămas doar calea rugăciunii pentru a marca acest eveniment. Ne bucură totuși că, în peste 20 de localități din țară, care s-au solidarizat cu noi, cetățenii, alături de rugăciune, pot să și protesteze prin mitinguri și marșuri.

Autoritățile locale din Bihor, împreună cu cetățenii pe care-i reprezintă, au făcut front comun și l-au determinat pe prim ministru Victor Ponta să declare că dacă bihorenii se opun proiectului gazelor de șist, nimeni și nimic nu îi poate obliga, pe ei și pe președintele Consiliului Județean Bihor, să permită explorarea sau exploatarea gazelor de șist, recunoscându-se în acest fel că aceste activități sunt periculoase în Bihor, deci sunt periculoase și oriunde în România. Ne-am fi dorit ca și atitudinile autorităților locale vasluiene să fi coincis cu cele ale bihorenilor pentru a fi și noi protejați în aceeași măsură. Pentru că nu dorim să fim discriminați de autorități, în raport cu bihorenii sau oricare alți români, și nu dorim să devenim, noi și copiii noștri, cobaii companiilor petroliere, ne-am rugat astăzi la Dumnezeu să apere România și să ajute poporul român în lupta de supraviețuire și rezistență împotriva cotropitorilor contemporani.

În acest sens, constatăm cu mâhnire și indignare că actualmente se încearcă înrobirea țării și decimarea populației prin procedee mai subtile. Așa s-ar putea asemăna: o armată invadatoare cu unele corporații străine; căpetenia vrăjmașă cu unii manageri de companii; divanul boieresc cu guvernul; trădătorii de neam și de țară cu lobbyștii. Dacă altă dată țara era cea care plătea tributul către cotropitori, astăzi, cotropitorii interesați de bogățiile țării plătesc comisioane celor care pot să le netezească calea către jefuirea acestora.

Ne-am rugat și ne vom ruga la Dumnezeu să dea înțelepciune guvernanților noștri, să urmeze exemplul statelor responsabile din Europa și SUA, care au introdus moratorii sau au dat legi de interzicere a exploatărilor și explorărilor gazelor de șist până când studiile de impact obiective, transparente și de bună credință vor garanta sănătatea, viața și integritatea mediului. În calitate de creștini refuzăm minciuna și manipularea venite din partea celor care susțin companiile doritoare de profit, dar nu acceptă transparența și adevărul, știut fiind faptul că după spusele sfântului evanghelist Ioan, „adevărul ne va face liberi”. Rugăciunea neîncetată ne ține trează conștiința de român care nu poate accepta demobilizarea noastră dorită de cei care ne sunt potrivnici. Suntem încredințați că rugăciunile noastre către bunul Dumnezeu vor fi cele care ne vor întări în acțiunile noastre și vor da înțelepciune celor care iau decizii, să țină cont și de voința poporului.

Slujba specială de astăzi constituie modul prin care noi, bârlădenii, am putut să marcăm solidaritatea națională în lupta împotriva gazelor de șist. Încheiem activitatea, ca toate activitățile anterioare desfășurate în spațiul bisericesc, cu intonarea imnului nostru creștin: „Cu noi este Dumnezeu, Înțelegeți neamuri și vă plecați, Căci cu noi este Dumnezeu!”

Publicat în Nationalism Verde, Ortodoxie, România Profundă, Viva la Revolución | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

EBA iar se vrea reprezentantul rromilor în Parlamentul Europei. Oare ce dosare va scoate SRI despre Erwin Albu?

Sursa: Catavencii.ro / EBA, reprezentantul comunității rome în Parlamentul Europei, caută un nou bulibașă care să-i dea voturile

Niciodată Traian Băsescu nu s-a comportat, față de un cetățean român aflat în suferință pe un pat de spital, așa cum s-a purtat vreme de 24 de ore cu Florin Cioabă, colegul său de domnie. Au crăpat duzini de români pe șantierele și pe șoselele Europei, și Băsescu și-a văzut de ale lui, studiind atent stenogramele proaspete cu convorbirile inamicilor politici, pe care i le pune în brațe zilnic SRI, cu un pahar mare de Chivas, cu patru cuburi de gheață, în mână. Un român de rând înseamnă, eventual, un vot, pe când Florin Cioabă poate aduce singur câteva zeci sau sute de mii de voturi, în funcție de speța electorală. Când Traian Băsescu l-a rugat pe medicul Brădișteanu să purceadă degrab’ în Antalya pentru a-l consulta pe Florin Cioabă, acesta era deja mort clinic.

Într-o altă ipostază, același medic Brădișteanu este învinuit de favorizarea infractorului Adrian Năstase, doar pentru că și-a făcut treaba de medic. DNA-ul lui Băsescu a fost mai puternic decât jurământul lui Hipocrat și i-a deschis medicului cont la ghișeul de primire. Important era nu ca Cioabă să se întoarcă viu sau mort din Turcia, ci ca supușii lui Cioabă să vadă câtă grijă îi poartă președintele Băsescu partenerului său de domnie. Și să repete, în 2014, ce au făcut în 2009, adică să-i dea voturile Elenei Băsescu, ca să mănâncă și gura cocoanei domnești o pâine albă la Bruxelles.

Pe 18 martie 2009, Elena Băsescu a părăsit formal rândurile PDL și a anunțat că va candida ca independentă la alegerile europarlamentare. A câștigat grație normei de 10% în favoarea sa, prestată de fiecare colegiu electoral PDL din teritoriu și mulțămită, în particular, voturilor comunității țigănești. Pentru 2014, EBA a apucat deja să se laude că va repeta figura din 2009 și că va candida fără sprijinul PDL. Pentru că nu mai mizează ca altădată pe norma obligatorie de 10% din voturi asigurată de PDL, și-a îndreptat fața cu 180 de grade spre corturile regelui Cioabă.

basetigÎntre 7-8 aprile 2013, EBA a participat activ la Congresul Internațional al Romilor, organizat la Sibiu de Florin Cioabă. EBăciunea a promis reprezentanților delegaților din cele 38 de țări prezente la congres să rezolve, în viitorul legislativ european, problemele minorității rome. A mai promis să susțină introducerea legitimației speciale internaționale de identificare, proveniență și monitorizare a romilor, idee ce-i aparține răposatului tovarăș de domnie al tătuțului Băsescu, Florin Cioabă. Congresul s-a încheiat conform aranjamentelor Palatului Cotroceni și, pe 8 aprilie 2013, Majestataia Sa Florin Cioabă a devenit președinte al International Romani Union. La ceremonie a participat inclusiv Péter Eckstein-Kovács, consilier prezidențial pe problema minorităților.

Infarctul majestătăițului Cioabă l-a surprins pe președintele Băsescu în plină campanie electorală. Poate lumea n-a înțeles că Băsescu are trei urgențe electorale: să intre EBăciunea în Parlamentul European, să crească odrasla sa politică, Mișcarea Populară, chiar pe trupul PDL, căruia îi va smulge în cele din urmă organele vitale, cu tot cu EBăciune și cu Monica Macovei, și să lase un moștenitor pe tronul de la Cotroceni, după chipul și asemănarea sa, chiar dacă va fi vorba despre Pupăza din tei sau Mi-s Barby de la țară. În oricare din cele trei priorități, dintre care prima este prevalentă, țiganii lui Cioabă sunt cheia de boltă a reușitei electorale.

Calculele țigănești ale lui Băsescu au cunoscut o evoluție artimetică. Pe 8 septembrie 2009, de Sfântă Mărie Mică, Băsescu a chiuit și dănțuit pe muzica șătrarilor, la Festivalul romilor de la Costești, alături de regele-coleg Cioabă. Maria Băsescu s-a deghizat în pirandă de galben, iar Băse a primit un sipet cu cocoșei de goldeanu, ascuns dibaci de ochii camerelor de luat vederi. Regele Cioabă a pus punctul pei: “Traian Băsescu este primul președinte român care vine la această sărbătoare, ce se desfășoară la Costești de 40 de ani. Este un președinte alături de popor, care nu îi discriminează pe romi”.

Pe 1 septembrie 2012, clanul regal Cioabă a fost prezent la nunta EB-ei. Mireasa a primit în dar o păpușă Lulica, îmbrăcată în straie țigănești și cu o salbă de cocoșei de goldeanu la gât. Lulica este invenția lui Dorin Cioabă, posibilul moștenitor al tronului regal, fiul răposatului rege și partener de jug domnesc al lui Băsescu, Florin Cioabă. Ecuația electorală a anului 2014 se anunță însă complicată. Țiganii vor să-și trimită propriii lor reprezentanți în PE. Unul dintre competitorii scoși la încălzire pentru europarlamentare este brașoveanul Erwin Albu. Suntem curioși să aflăm ce dosare va scoate SRI, despre Albu, ca să sprijine indirect și fără amestec politic candidatura independentă a EBăciunii.

PS-Erwin Albu are un singur comment: ‘’Tata vrea, fiica vrea, Erwin e tare greu de cap.’’

Publicat în Brainstorming, Green Party | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Baia Mare sub asediul cianurii! Romaltyn – minciuni, tergiversări, diversiuni şi manipularea opiniei publice

Sursa: Procesul “ROMALTYN” – între adevăr, minciună, tergiversări, diversiuni şi manipularea opiniei publice

Peter-Vasile-CZOMPA-august-2013-presa“În cazul ROMALTYN Baia Mare măcelul abia de-acum începe!”- scriam chiar în titlul editorialului meu publicat în 3 iulie a.c. Şi, culmea “coincidenţei”, exact în 3 iulie era înregistrată la Tribunalul Maramureş acţiunea firmei Romaltyn împotriva Consiliului Local Baia Mare.

Procesul a început pe 22 iulie, o primă înfăţişare foarte scurtă care de fapt a însemnat doar solicitarea părţii intimate, recte Consiliul Local (CL) Baia Mare, de a se amâna cauza, motivaţia fiind “angajarea unui apărător” (sic!). Am precizat aceste aspecte doar pentru că, nota bene, în mass-media maramureşeană s-a pomenit pentru prima oară despre proces de-abia după jumătatea lunii iulie, iar ulterior a apărut şi ştirea conform căreia “primul termen va fi pe 5 august”! Aşadar, acum c-am lămurit aceste lucruri, să vedem ce-ar fi de adăugat la cele precizate în editorialul meu din 3 iulie şi, desigur, o să ne oprim puţin asupra celor întâmplate la înfăţişarea din 5 august. Asta cu atât mai mult cu cât subsemnatul a fost unul dintre cei trei jurnalişti (doar trei!) prezenţi în sala de judecată la respectivul termen.

“Am aflat cu puţin timp în urmă (n.m. – scriam eu în 3 iulie) că lucrurile stau cu totul altfel; adică nici poveste privind mutarea, ci aproape sigur că, dacă administraţia băimăreană rămâne fermă pe poziţia ‘Nu în Baia Mare’, atunci în curând va urma o acţiune în judecată! Fiindcă sursele mele mi-au spus clar şi limpede: nici vorbă de mutarea uzinei, varianta asta iese din discuţie! Din motive economice, juridice, dar nu numai.”- spuneam atunci. Confirmarea publică oficială a spuselor mele a venit la foarte scurt timp, cel puţin acest aspect fiind definitiv clarificat la termenul din 5 august. Să mai precizez o dată pentru cei care poate încă nu ştiu exact în ce constă procesul acum pe rol: Romaltyn a atacat în contencios administrativ Hotărârea Consiliului Local (HCL) Baia Mare nr. 120/12.04.2013, solicitând anularea acesteia – hotărâre care practic blochează începerea activităţii uzinei metalurgice pe teritoriul municipiului Baia Mare! Activitatea acestei uzine înseamnă extragerea aurului şi argintului din sterilul de flotaţie prin metoda cianurării (nu mai reiau detaliile privind condiţiile contractuale, tehnice, economico-financiare)! În altă ordine de idei, sigur că în perioada 12 aprilie – 3 iulie a.c. s-au mai întâmplat multe atât în plan oficial-public cât şi în culise, dar, ca să nu complicăm acum prea mult povestea, voi trece deocamdată peste marea majoritate a chestiunilor din acea perioadă… însă totuşi voi puncta foarte pe scurt, la momentul potrivit, nişte episoade interesante. Despre un episod, chiar acum. Data trecută făceam precizarea că, în urmă cu câteva luni, a fost brusc schimbat din funcţie fostul director executiv al Romaltyn Mining SRL Baia Mare, şi anume Nicolae Trifa – cel care în a doua jumătate a lunii februarie a.c. îi plimba pe reprezentanţii presei locale prin uzină şi, împreună cu administratorul uzinei, Sergiu Chirca, le explica jurnaliştilor cât de bune, sigure şi frumoase sunt toate şi că în luna iulie 2013 (sic!) uzina îşi va începe activitatea, în probe tehnologice pentru început. Ei bine, pe de altă parte, puţin mai târziu, pe 21 martie a.c., are loc o importantă licitaţie pentru achiziţionarea celor circa 500.000 de tone de pirită auriferă aflate în halda de la Şuior, pirită aparţinând companiei miniere Remin Baia Mare – a cărei activitate a fost sistată complet la începutul anului 2007. Era deja a patra licitaţie (la precedentele nu participase nimeni şi, atenţie!, mulţi se întrebau de ce Romaltyn nu participă; poate fiindcă de formalităţi se ocupa de fapt AAAS, adică fosta AVAS? – Remin fiind în insolvenţă) şi în sfârşit s-a găsit un cumpărător: firma elveţiană Werko Trade AG, care a plătit 105 dolari per tonă. N-o să intru în amănunte privind această afacere, însă o să precizez doar că din surse avizate am înţeles că ar fi vorba de minimum cinci (5) tone de aur! Bun, s-au vândut cinci tone de aur curat pentru vreo 55 de milioane de euro (bună afacere!), dar ce legătură are afacerea asta cu cazul Romaltyn? În premieră, iată legătura: imediat după încheierea tranzacţiei din martie, directorul executive Nicolae Trifa a fost nevoit (sic!) să plece de la Romaltyn, ia ghiciţi unde?, tocmai la Werko Trade, el devenind reprezentantul companiei elveţiene… în Maramureş, desigur! Prin urmare, dacă până în martie Trifa se întâlnea cu edilii locali ca reprezentant al conducerii Romaltyn, acum discută cu edilii băimăreni ca reprezentant al Werco Trade – care, pe parcursul a câţiva ani, trebuie să-şi ia pirita auriferă şi s-o transporte în străinătate, acolo unde va fi prelucrată. Iar între timp, pe banii companiei eleveţiene în Baia Mare se va amenaja deocamdată un loc de joacă pentru copii… ceea ce e foarte bine; şi rămâne de văzut ce mai face parte din înţelegere.

În ultimele două, trei luni, tot mai multe instituţii media regionale şi naţionale precum şi tot mai multe ong-uri se interesează de cazul Romaltyn, recte de procesul pe rol. Am subliniat acest aspect fiindcă, deşi în atenţia opiniei publice sunt şi cazurile Roşia Montană, Certej, Brad etc., nota bene, în acest moment în România există o singură uzină metalurgică de acest tip – de Romaltyn e vorba, fireşte – care este în stare operaţională şi care poate prelucra/retrata sterilele de flotaţie plus, din nou mare atenţie!, ar putea procesa chiar şi concentrate miniere auro-argintifere. De fapt asta ar fi încă o temere majoră a multora dintre contestatarii avizaţi ai afacerii Romaltyn; asta ar urmări investitorii străini şi tocmai din acest motiv au mare nevoie de aşa-numitul Aviz integrat de mediu!!! Aşadar, Baia Mare este în acest moment singurul loc din România unde se poate obţine aur şi argint (sigur, nu în formă pură, ci în compoziţie aur plus argint plus alte impurităţi, lingouri care ar fi duse apoi în străinătate pentru fazele tehnologice finale – aşa cum s-a procedat şi în perioada “Aurul”, respectiv “Transgold”)! Iată de ce procesul pe rol dintre Romaltyn şi CL Baia Mare este din ce în ce mai mediatizat, tot mai dezbătut şi devine parcă tot mai complicat de la o lună la alta. Complicat inclusiv prin ceea ce s-a întâmplat la termenul din 5 august din Baia Mare, ce-a apărut apoi în mass-media (sigur, fiecare dintre părţile implicate foloseşte deja absolut toate “armele” de care poate uza), iar zilele trecute a fost şi episodul de la Curtea de Apel Cluj. Să explic puţin, simplu, inclusiv pe înţelesul celor poate mai puţin familiarizaţi cu aspectele juridice. La termenul din 5 august de la Tribunalul Maramureş: avocaţii Romaltyn-ului au solicitat amânare, au argumentat clar, iar instanţa a acceptat amânând cauza pentru 27 august (voi reveni imediat cu detalii). Însă după aceea, zilele următoare, Romaltyn a depus încă o solicitare, şi anume cea de strămutare a procesului, plus o cerere de suspendare a judecării cauzei (!?!) şi cererea pe excepţia de nelegalitate privind angajarea de apărător de către CL Baia Mare! Chestiunea a fost dezbătută în instanţa Curţii de Apel Cluj în 21 şi 22 august a.c., iar soluţia a fost dată imediat: “strămutarea” şi “suspendarea” respinse, dosarul cauzei se retrimite urgent înapoi la Tribunalul Maramureş unde procesul va continua la termenul din 27 august. Un singur comentariu scurt aici: toate ca toate, în orice proces părţile uzează de toate căile juridice legale şi de chichiţele avocăţeşti pentru a-şi atinge scopul, însă “cererea de suspendare a judecării procesului” mi s-a părut cel puţin o diversiune ieftină şi neispirată, dacă nu chiar o prostie din partea celor de la Romaltyn! Fiindcă prin această cerere au dat de înţeles nu numai că deja le cam este frică de ceea ce-ar putea urma, ci şi că tocmai ei, cei care ar fi trebuit să ceară celeritate în judecarea procesului, au încercat o nouă tergiversare a cauzei! Păi de ce să vrei tu, Romaltyn, tocmai tu care ai deschis acţiunea în judecată, să vrei acum suspendarea judecării procesului?! Aşa ceva, în procesele complexe, face de regulă cel acţionat în judecată, nicidecum reclamantul/contestatorul, iar în cazul acesta lucrurile stau exact invers! Deci, (ne) vedem în 27 august la Tribunalul Maramureş!

Acum, tocmai în contextul prezentat, să revenim niţel la ceea ce-a fost concret în înfăţişarea din 5 august. Şi fac acest lucru fiindcă, în mod surprinzător, despre acea dezbatere s-a scris/vorbit în media extrem-extrem de puţin, asta probabil şi fiindcă, în mod la fel de surprinzător, la respectivul termen au fost prezenţi în sală doar trei jurnalişti (inclusiv subsemnatul)! Mă rog, e treaba conducerilor instituţiilor media din Maramureş cum îşi gestionează activitatea în campania lor anti-Romaltyn, însă în aceste condiţii nici nu e de mirare că au apărut nişte articole începând cu greşeli “minore” precum numărul dosarului cauzei (peste tot a apărut 5016/100/2013, în loc de 5916/100/2013) şi până la ciudate “erori” de genul “reprezentanţii Romaltyn au solicitat amânare (…) motivând că au de plecat în concediu” (sic!). Să lămuresc scurt chestiunea. Cei de la Romaltyn au solicitat amânare chiar la începutul dezbaterilor, motivând că vor să studieze întâmpinarea depusă de CL Baia Mare şi, pe de altă parte, fiindcă ei, avocaţii Romaltyn-ului, contestă calitatea de reprezentant legal a apărătorului angajat de CL Baia Mare! Astfel, judecătorul a luat la cunoştinţă despre aceste cereri, le-a acceptat pe loc şi a decis amânarea cauzei pentru 27 august. Ei bine, abia apoi au mai intervenit avocaţii Romaltyn forţând nota şi solicitând un termen pentru septembrie, într-adevăr cu motivaţia absurdă “ştiţi, noi încă n-am fost în concediu”! Aşa a fost, da, dar de aici şi până la a scoate în presă că din cauza concediilor lor avocaţii au solicitat amânare, e cale cam lungă… şi poate tocmai de aceea cel/cea care a publicat asemenea aiureli, nefiind nici măcar prezent(ă) în sala de judecată, mai şi semnează articolul în cauză, de fapt şi articolele ulterioare, cu un pseudonim! De ce cu pseudonim şi nu cu numele real? – să vă explice “jurnaliştii” (obedienţi te-miri-cui) care recurg la asemenea procedee penibile şi complet neetice jurnalistic! Păi ce credibilitate mai ai tu, ca jurnalist, şi-apoi implicit instituţia/trustul media care-ţi acceptă aşa ceva? (din jenă profesională nici nu dau deloc nume şi denumiri). Punct la această temă.

„Cine suntem noi? Romaltyn are doi acţionari. Cel cu 51%, un acţionar kazac, o firmă care este listată pe Bursa de la Londra şi care a făcut public această achiziţie. 49% din acţiuni sunt deţinute de Fondul de Investiţii Fribourg, al cărui beneficiar sunt eu, Ion Sturza (fost premier al Republicii Moldova! – n.m.). În afară de aceste 49% de procente, conform înţelegerilor făcute, avem controlul operaţional, adică ne ocupăm de proiectul Romaltyn” (declaraţie publicată în “Gazeta de Maramureş” din 26 februarie 2013, în articolul vădit pro-Romaltyn cu titlul “Romaltyn renaşte din cenuşa păsării Phoenix”). V-am pus la dispoziţie această declaraţie din februarie a.c. ca să reamintesc clar despre ce este vorba, cine sunt acţionarii şi mai ales cine deţine de fapt majoritatea acţiunilor societăţii Romaltyn: holdingul SAT & Company JSC din Kazakhstan (despre care o să mai vorbim cu proxima ocazie; şi despre Romaltyn Limited, şi despre Insulele Virgine Britanice, poate şi despre ce afaceri mai face ex-premierul Sturza prin zona Clujului…).

“Băimărenii şi Baia Mare au avut de suferit de pe urma poluării zeci de ani. Cred că nu mai trebuie să trăim într-o asemenea traumă. Nu cred că trebuie să generăm emoţii cu privire la dezvoltarea unei activităţi care să ne pună sănătatea sau viaţa în pericol. Aşteptăm cu deosebit interes tot ceea ce înseamnă evaluări ale instituţiilor de mediu, părerile avizate ale instituţiilor abilitate ale statului. În ceea ce priveşte haldele de steril, care în acest moment constituie o poluare remanentă, există şi alte metode de a le elimina – nu trebuie să fie introduse în prelucrare cu orice preţ. Dar cu sănătatea şi siguranţa băimărenilor nu permit nimănui să se joace!”, a declarat (pentru trustul media e-Maramureş, fireşte) primarul Cătălin Cherecheş în aprilie 2013. De ce am selectat tocmai această declaraţie şi tocmai din aprilie? De exemplu pentru că doar după 12 aprile 2013 (vezi HCL menţionată mai sus) a început ofensiva anti-Romaltyn din direcţia CL Baia Mare, a Primăriei şi a mai multor instituţii media locale, deodată; însă, chiar dacă acest lucru place unora şi displace altora, treaba lor, un semn de întrebare tot rămâne: ce s-a întâmplat în perioada 11 februarie – 12 aprilie 2013, adică din momentul în care au apărut noii investitori la Romaltyn şi până în momentul în care consilierii municipali băimăreni au decis subit – la propunerea primarului – că uzina Romaltyn nu-şi are locul pe teritoriul Băii Mari? Nu de alta, însă în perioada menţionată, adică din februarie până la jumătatea lunii aprilie, absolut nimeni din CL Baia Mare n-a scos un singur sunet împotriva afacerii Romaltyn, de ce oare? Poate-o să mai vorbim şi despre asta… aşa cum o să vorbim despre încă un subiect foarte fierbinte şi actual care, deşi în aparenţă nu are nicio legătură cu afacerea Romaltyn, s-ar putea ca în viitorul apropiat să aducă niscaiva surprize de proporţii: compania minieră REMIN, nişte investitori străini interesaţi în redeschiderea unor vechi exploatări/perimetre miniere aurifere închise în 2007… ce ziceţi, sună interesant? Oare povestea asta cu REMIN – despre care nu demult a pomenit până şi prim-ministrul Ponta – o fi având măcar vreo legătură cât de mică-micuţă cu tergiversările ciudate din procesul Romaltyn? (va urma)
Peter CZOMPA

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu